Dmitri Peskov a declarat că NATO se va implica din ce în ce mai mult din punct de vedere militar în conflictul din Ucraina, însă acest lucru nu va împiedica Rusia să-și atingă obiectivele.

„NATO va continua să furnizeze armament Ucrainei, să îmbunătăţească toate caracteristicile tactico-tehnice ale acestui armament, ridicând nivelul implicării sale în conflict”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.

Aceste circumstanţe, potrivit lui Peskov, nu vor schimba obiectivele Rusiei, pe care preşedintele Vladimir Putin le-a definit ca fiind „demilitarizarea” şi „denazificarea” Ucrainei atunci când a anunţat începerea acţiunii militare la 24 februarie 2022.

Dmitri Peskov a subliniat că presiunea americană asupra Rusiei în legătură cu conflictul din Ucraina este inutilă şi a amintit că, la reuniunea virtuală de miercuri a G20, Putin a insistat că Moscova nu a refuzat niciodată să se angajeze în negocieri.

„Rusia nu a refuzat niciodată să negocieze şi nu ar trebui să fie presată. Alţii sunt cei care au refuzat. Şi dacă trebuie să puneţi presiune, trebuie să puneţi presiune asupra lor”, a ucrainenilor, a reiterat Peskov, preluând ideea expusă cu o zi în urmă de Vladimir Putin, care li s-a adresat prin videoconferinţă omologilor săi din G20, în cadrul unei reuniuni virtuale de la care au absentat preşedinţii SUA şi Chinei, Joe Biden, respectiv Xi Jinping.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului s-a referit la un decret semnat de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, prin care a interzis orice negociere cu Putin.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Volodimir Zelenski a adoptat decretul respectiv la scurt timp după ce Vladimir Putin a proclamat în septembrie 2022 anexarea a patru regiuni ocupate în Ucraina – Lugansk, Doneţk (est), Herson şi Zaporojie (sud) – pe lângă Crimeea (anexată în 2014).

Înainte de declaraţiile considerate de unii experţi puţin mai împăciuitoare la G20, preşedintele rus afirmase marţi că Moscova nu poate coexista cu actualul guvern de la Kiev şi că va continua ceea ce numeşte „operaţiunea sa militară specială” de „demilitarizare” a Ucrainei.

#Peskov #razboi #Ucraina #Zelenski

Președintele parlamentului iranian a cerut duminică, 25 octombrie, populației să diminueze consumul de gaze cu 10%, pe măsură ce se apropie iarna, pentru a reduce tensiunile asupra aprovizionării în timpul sezonului rece, relatează Agerpres.

Iranul se confruntă de mult timp cu o penurie de gaze naturale, esențiale pentru încălzire, exacerbată de războiul declanșat la sfârșitul lunii februarie de un atac israeliano-american.

„Pentru a trece peste iarna care se apropie, o mobilizare națională este esențială (…) pentru a reduce consumul de gaze cu cel puțin 10%”, a declarat Mohammad Bagher Ghalibaf într-un video difuzat de media locale.

Temperaturile scad adesea sub zero grade Celsius în Iran în timpul iernii, în special în nordul țării.

„Oricine economisește combustibil, indiferent de cantitate, va primi imediat suma corespunzătoare în contul său bancar”, a mai dat asigurări Ghalibaf.

După începerea războiului, instalațiile de gaze, în special în sudul țării, au fost ținta atacurilor aeriene americane care au scos din funcțiune rafinăriile, conform guvernului.

La începutul lunii octombrie, prim-vicepreședintele Iranului, Mohammad Reza Aref, a indicat că guvernul anticipează un deficit zilnic de gaze de 100 până la 250 de milioane de metri cubi în timpul sezonului rece, din cauza pagubelor provocate de război, conform agenției oficiale de știri IRNA.

Un armistițiu din aprilie a pus capăt la aproape 40 de zile de bombardamente intense, iar în iunie s-a semnat un memorandum de înțelegere care viza încheierea definitivă a conflictului, dar acesta s-a prăbușit în iulie.

Negocierile sunt în impas de atunci.

Deși atacurile au încetat practic în ultimele săptămâni, conflictul este acum centrat în jurul Strâmtorii strategice Ormuz, pe care Iranul susține că o controlează.

Statele Unite, care au impus o blocadă asupra porturilor iraniene, spun că vor să crească presiunea economică asupra Iranului, care este deja supus sancțiunilor internaționale de decenii.