Un bărbat de 68 de ani, originar din localitatea Văratic, raionul Rîșcani, suspectat de deținerea ilegală a armelor, a fost percheziționat de oamenii legii. Descinderile au fost efectuate în baza unei informații operative.

„În timpul perchezițiilor au fost depistate şi ridicate 4 arme de model necunoscut și una asemănătoare automatului Kalașnikov. Audiat de polițiști, bărbatul nu a putut oferi o explicație clară privind proveniența armelor”, se arată în nota informativă a Poliției.

Totodată, oamenii legii menționează că suspectul nu este posesor de armă și nu este membru de club sportiv sau tir.

Ulterior perchezițiilor, armele au fost transmise pentru efectuarea expertizei balistice în vederea stabilirii mai multor aspecte necesare pentru investigarea cazului.

În caz că bărbatul va fi găsit vinovat pentru păstrarea ilegală a armelor de foc, acesta riscă o pedeapsă cu amendă de la 32 500 la 47 500 de lei sau cu închisoare de până la 3 ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#arme #Percheziții #politia

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.