Cancelarul german Olaf Scholz a avertizat marți cetățenii germani că vor avea de înfruntat dificultăți financiare din cauza crizei bugetare generate de decizia recentă a Curții Constituționale, potrivit AFP.

Curtea Constituțională, cea mai înaltă instanță din Germania, a șocat opinia publică pe 15 noiembrie, anulând transferul a 60 de miliarde de euro din credite neutilizate către finanțarea investițiilor ecologice strategice și sprijinirea industriei. Guvernul de la Berlin încerca să utilizeze acest fond special legat de pandemia de coronavirus, respectând în același timp o reglementare națională care limitează strict deficitul public.

Decizia Curții a fost o lovitură dură pentru administrația condusă de Scholz, fiind descrisă drept „o catastrofă” de către AFP, care a remarcat că economia Germaniei a început să manifeste primele semne de panică.

Încă din timpul mandatului predecesoarei sale, Angela Merkel, Germania a adoptat modelul de rigurozitate bugetară britanic, limitând îndatorarea mai drastic decât cerințele Uniunii Europene, care stabilesc o limită anuală de 3% din produsul intern brut. „Frâna datoriei,” introdusă în Constituția germană din 2009, impune o creștere a deficitului public de maxim 0,35% pe an, cu excepția situațiilor excepționale. Aceste excepții au fost declarate pentru o perioadă de trei ani, începând din 2020, ca răspuns la pandemie, și apoi la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În 2023, Berlinul a utilizat credite dintr-un fond special destinat compensării efectelor crizei sanitare doar în 2021, când plafonul de îndatorare era suspendat. Acesta a fost principalul motiv pentru care Curtea Constituțională s-a opus guvernului.

În replică, Scholz a anunțat în parlament că la sfârșitul anului va înceta protecția împotriva inflației prin reducerea facturilor la gaze și energie electrică pentru familii și firme, măsură care era planificată inițial să continue în prima parte a anului viitor. Cancelarul a recunoscut că decizia Curții Constituționale creează „o nouă realitate” pentru Germania, care „va afecta capacitatea țării noastre de a atinge obiective importante” de investiții în infrastructură.

Guvernul are în plan să solicite o nouă derogare de la limitarea îndatorării în 2023, revenind asupra unei promisiuni anterioare. Deficitul pentru anul curent va crește cu 45 de miliarde de euro.

Criza bugetară se transformă și în criză politică, notează AFP. Coaliția tripartită dintre social-democrați, ecologiști și liberali, condusă de Scholz, se confruntă cu o opinie publică negativă: potrivit unui sondaj recent al televiziunii ZDF, 60% dintre germani sunt nemulțumiți de activitatea guvernului. Cele trei partide guvernamentale au acum doar 35% din intențiile de vot, mult sub majoritate, în timp ce partidele de extremă dreaptă și conservatorii din opoziție câștigă teren în preferințele electoratului.

Markus Soeder, liderul conservatorilor din Bavaria, a cerut alegeri anticipate, la fel ca și extremiștii de stânga și de dreapta.

Cancelarul este obligat să aplice „frâna datoriei,” denumită de adversarii săi „frâna investițiilor,” însă coaliția guvernamentală este divizată: social-democrații lui Scholz și ecologiștii cer flexibilitate, în timp ce liberalii din FDP, conduși de ministrul de finanțe Christian Lindner, susțin rigurozitatea bugetară. În aceste condiții, obținerea majorității parlamentare de două treimi necesare pentru o reformă pare imposibilă.

Între timp, investițiile în Germania întârzie, iar creșterea economică este blocată. Moritz Kraemer, economist-șef al băncii LBBW, consideră că „frâna datoriei” va împiedica dezvoltarea, iar finanțarea cheltuielilor majore planificate pentru infrastructură, apărare și protecție socială va fi posibilă doar prin împrumuturi suplimentare sau prin creșterea taxelor și impozitelor.

#economie #Germania #Olaf Sholz

Un student român de doar 20 de ani a obținut un grant european de 60.000 de euro pentru un proiect care își propune să facă transportul public din Bălți mai predictibil. Șerban Pîrvulescu, originar din Oradea, student la Informatică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și fondatorul companiei de software Zexsoft, va dezvolta în municipiu o platformă bazată pe inteligență artificială.

În prima etapă, compania va crea o platformă care va colecta datele transmise de autobuzele și troleibuzele din Bălți echipate cu GPS. Datele vor fi analizate cu ajutorul inteligenței artificiale pentru a estima mai precis momentul în care un mijloc de transport ajunge în stație.

„Vom crea o platformă de date, unde vom colecta date de la vehiculele care au deja GPS și vom folosi un instrument AI pentru a prezice când ajunge vehiculul în stație”, a explicat Șerban Pîrvulescu pentru BIHOREANUL.

Sistemul va avea și o componentă destinată autorităților locale din Bălți. Acestea vor putea simula diferite situații și analiza cum influențează transportul public schimbările din trafic sau variațiile de temperatură.

O altă componentă îi vizează direct pe călători. Informațiile generate de platformă vor fi integrate într-o aplicație de transport deja utilizată în Bălți și ar urma să fie afișate și pe panourile electronice din stații.

Proiectul va fi implementat până în decembrie 2026, iar sistemul va fi testat pe unul dintre traseele de transport public din oraș. Scopul este ca pasagerii să primească informații mai precise despre sosirea autobuzelor și troleibuzelor, iar transportul public să poată fi gestionat mai eficient.

Proiectul Urban Way, dezvoltat de Zexsoft în Bălți, este finanțat prin RAPTOR 2026, un program al EIT Urban Mobility. Acesta pune în legătură orașele europene care au probleme concrete în domeniul transportului cu startup-uri și întreprinderi mici și mijlocii care pot dezvolta și testa soluții tehnologice.

Zexsoft este singura companie din România selectată în cadrul ediției din 2026. În total, au fost alese 14 startup-uri și IMM-uri pentru proiecte în 14 orașe europene.

Pentru Șerban Pîrvulescu, proiectul din Bălți este și o ocazie de a testa tehnologia într-un alt sistem de transport. Compania sa lucrează deja la adaptarea Urban Way pentru Oradea și a colectat până acum aproximativ 10 milioane de puncte de date.

După finalizarea proiectului, autoritățile din Bălți vor putea decide dacă vor continua colaborarea cu Zexsoft și dacă soluția va fi extinsă în transportul public din municipiu.