Zece țări din nordul Europei care sunt membre ale Forței Expediționare Comune (JEF) au decis să activeze o „clauză de apărare” care prevede desfășurarea de resurse militare suplimentare pentru a proteja infrastructurile subacvatice din Marea Baltică, în urma mai multor incidente, potrivit AFP.

„Aceasta include capacități maritime și aeriene care vor fi desfășurate în inima regiunii JEF, constituind o contribuție militară la protecția infrastructurilor subacvatice cruciale. Este pentru prima dată când o clauză de apărare a fost activată de JEF”, au precizat ei, indicând că aceste activități vor începe „la începutul lunii decembrie”, au precizat miniștrii apărării din cele zece țări într-o declarație în urma unei reuniuni.

JEF este o coaliție de 10 țări condusă de Marea Britanie și din care fac parte Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Olanda, Norvegia și Suedia, asociate în jurul unor probleme operaționale de apărare în nordul Europei.

Trimiterea unui semnal către Rusia

„Vorbim despre supraveghere maritimă, iar aproximativ douăzeci de nave de război vor fi desfășurate în Marea Baltică și, de asemenea, în zone din Atlanticul de Nord pentru a ține cont de situația de securitate și pentru a asigura o mai bună protecție a infrastructurilor subacvatice cruciale”, a explicat ministrul suedez al apărării, Pal Jonson, la postul public de televiziune SVT.

El a subliniat că este vorba de a face față „unei situații de securitate foarte grave în lume și, în special, în vecinătatea noastră”.

„Trebuie să fim capabili să desfășurăm acest tip de operațiune pentru a ne apăra infrastructurile vitale, dar și pentru a trimite un semnal Rusiei”, a adăugat el.

Țările JEF au convenit în octombrie să consolideze securitatea în Marea Baltică după ce un gazoduct submarin finlandez a trebuit să fie închis din cauza unei scurgeri provocate de o intervenție „externă”. Poliția finlandeză a stabilit în cele din urmă că avaria ar fi fost provocată de ancora, găsită la fața locului, a unei nave comerciale chinezești care a părăsit ulterior zona.

Cu toate acestea, acest incident a dat naștere la speculații în urma exploziilor din septembrie 2022 care au spart cele două gazoducte submarine Nord Stream care transportau gaz rusesc către Europa de Vest, în plină confruntare cu Moscova din cauza războiului din Ucraina.

#Europa #resurse militare

La Moscova, pe acoperișul Mausoleului lui Lenin din Piața Roșie, au fost mobilizate trupe specializate în combaterea dronelor, potrivit unor imagini publicate de Nexta, scrie antena3.ro.

Prezența echipelor anti-dronă scoate în evidență măsurile de protecție adoptate de autoritățile ruse pentru apărarea Moscovei, în contextul atacurilor ucrainene din ultimele luni. Mausoleul lui Lenin este situat în Piața Roșie, în apropierea Kremlinului, și reprezintă unul dintre cele mai cunoscute obiective istorice și simbolice ale Rusiei.

Autoritățile ruse au închis vineri toate cele 4 aeroporturi din Moscova – Vnukovo, Domodedovo, Șeremetievo și Jukovski – în urma unor alerte legate de atacuri cu drone ucrainene asupra capitalei Rusiei, informează The Moscow Times.

„Au fost adoptate restricții temporare, necesare pentru asigurarea siguranței zborurilor”, a anunțat Agenția Federală rusă de Transport Aerian.

Aceasta este a cincea oară în luna octombrie când zborurile de pe principalele aeroporturi din Moscova sunt suspendate, ca urmare a amenințărilor atacurilor dronelor ucrainene.

Săptămâna trecută, aeroporturile din Moscova au fost închise timp de aproape 7 ore, ca urmare a unei alerte aeriene privind atacuri cu drone ucrainene – peste 350 de zboruri au fost anulate sau întârziate, iar unele avioane care zburau spre capitală au fost redirecționate către alte aeroporturi. Pe 16 octombrie, toate aeroporturile din Moscova au fost de asemenea închise din cauza amenințării legate de atacurile cu drone.

La aeroportul Șeremetievo din Moscova a fost emisă o „alertă aeriană”, ca urmare a unui atac cu drone. Pasagerii din terminalele aeroportului au fost evacuați și duși „în adăposturi sigure”.