Zece țări din nordul Europei care sunt membre ale Forței Expediționare Comune (JEF) au decis să activeze o „clauză de apărare” care prevede desfășurarea de resurse militare suplimentare pentru a proteja infrastructurile subacvatice din Marea Baltică, în urma mai multor incidente, potrivit AFP.

„Aceasta include capacități maritime și aeriene care vor fi desfășurate în inima regiunii JEF, constituind o contribuție militară la protecția infrastructurilor subacvatice cruciale. Este pentru prima dată când o clauză de apărare a fost activată de JEF”, au precizat ei, indicând că aceste activități vor începe „la începutul lunii decembrie”, au precizat miniștrii apărării din cele zece țări într-o declarație în urma unei reuniuni.

JEF este o coaliție de 10 țări condusă de Marea Britanie și din care fac parte Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Olanda, Norvegia și Suedia, asociate în jurul unor probleme operaționale de apărare în nordul Europei.

Trimiterea unui semnal către Rusia

„Vorbim despre supraveghere maritimă, iar aproximativ douăzeci de nave de război vor fi desfășurate în Marea Baltică și, de asemenea, în zone din Atlanticul de Nord pentru a ține cont de situația de securitate și pentru a asigura o mai bună protecție a infrastructurilor subacvatice cruciale”, a explicat ministrul suedez al apărării, Pal Jonson, la postul public de televiziune SVT.

El a subliniat că este vorba de a face față „unei situații de securitate foarte grave în lume și, în special, în vecinătatea noastră”.

„Trebuie să fim capabili să desfășurăm acest tip de operațiune pentru a ne apăra infrastructurile vitale, dar și pentru a trimite un semnal Rusiei”, a adăugat el.

Țările JEF au convenit în octombrie să consolideze securitatea în Marea Baltică după ce un gazoduct submarin finlandez a trebuit să fie închis din cauza unei scurgeri provocate de o intervenție „externă”. Poliția finlandeză a stabilit în cele din urmă că avaria ar fi fost provocată de ancora, găsită la fața locului, a unei nave comerciale chinezești care a părăsit ulterior zona.

Cu toate acestea, acest incident a dat naștere la speculații în urma exploziilor din septembrie 2022 care au spart cele două gazoducte submarine Nord Stream care transportau gaz rusesc către Europa de Vest, în plină confruntare cu Moscova din cauza războiului din Ucraina.

#Europa #resurse militare

Autoritățile din Nepal au emis noi avertizări de inundații, după ce nivelul râului Bhotekoshi a crescut din nou. Oamenii din zonele deja afectate de viiturile devastatoare de săptămâna trecută au fost îndemnați să rămână vigilenți, iar pe telefoanele localnicilor au fost transmise alerte privind riscul unor noi inundații, scrie Euronews.com.

Noile avertismente au fost emise după ce autoritățile chineze și-au informat omologii nepalezi despre creșterea debitului de apă în amonte, a declarat pentru AP Dharam Raj Uprety, directorul executiv al Autorității Naționale pentru Reducerea și Managementul Riscurilor de Dezastre din Nepal.

În orașul Galchhi, mai mulți locuitori s-au refugiat pe un pod aflat la înălțime și au urmărit cum râul trecea cu putere prin zonă.
Urmele dezastrului sunt încă vizibile. Case, mașini și tractoare agricole ies din stratul gros de noroi și moloz care a acoperit comunități întregi, iar porțiuni din terasele de orez de pe malurile râului s-au prăbușit în apă în urma alunecărilor de teren.

Bilanțul dezastrului produs în Nepal și Tibet a ajuns la aproximativ 750 de morți, iar peste 3.000 de persoane sunt în continuare date dispărute. Operațiunile de căutare și salvare continuă în condiții dificile, în timp ce autoritățile monitorizează nivelul râurilor și riscul unor noi viituri.

Dezastrul a afectat grav infrastructura și mai multe localități din zona de frontieră dintre Nepal și China. Specialiștii consideră că viiturile au fost declanșate de prăbușirea unei mase de gheață și rocă în Himalaya, care a eliberat un volum uriaș de apă și aluviuni.