Liviu Oboroc, directorul Serviciului 112, a fost demis. Ministrul Economiei și Digitalizării, Dumitru Alaiba, a semnat ordinul.

„Este o tragedie din care trebuie să tragem unele concluzii despre cum funcționează și cum ar trebui să funcționeze un asemenea serviciu. Și noi avem multe exemple în țări, să spunem, mai avansate, în care acest serviciu este într-adevăr eficient și nu se ocupă doar cu transmiterea informației dintr-o parte în alta. Ci își îndeplinește funcția de bază, care este să ajute să salveze cetățenii în situații periculoase, complicate”, a declarat Dumitru Alaiba, citat de IPN, în cadrul emisiunii „Obiectiv Comun” de la TVR Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Demisia directorului Serviciului 112 a fost cerută miercuri dimineața de premierul Recean. S-a întâmplat după ce doi oameni au murit în mașina împotmolită în zăpadă în timpul ninsorii din weekend, chiar dacă victimele și rudele lor au sunat de mai multe ori la 112, pentru a cere ajutor. Operatorii le-au recomandat să iasă la traseu, pentru că serviciile de urgență nu pot ajunge la ei.

Dorin Recean susținea că serviciul doar „pasează informația”. Serviciul urmează să treacă în gestiunea Ministerului Afacerilor Interne, iar șeful instituției, Adrian Efros, a primit ordin ca în termen de 30 de zile să îmbunătățească protocoalele de intervenție.

#Alaiba #Căușeni #demisie #director #Serviciul 112

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.