Un preot a alungat un cetățean străin din biserică în timpul botezului. Bărbatului nu i s-a permis să participe la ceremonie, deoarece nu este botezat.

Preotul a vorbit pe ton ridicat cu participanții la eveniment. Secvențe video din biserica Sfinților Constantin și Elena au fost publicate pe rețelele de socializare.

Soția a încercat să explice că preotul nu are dreptul să îi interzică bărbatului să participe la ceremonie și a încercat să îi explice că el se poate afla în biserică.

„Am dreptul. Sunt stăpân aici. Nu aveți aici jucărele în Moldova? Numaidecât acolo le căutați. (…) Trebuia să vă informați. E biserică, nu foaie verde. Vă uitați că în Anglia fac baluri și fel de fel de prostii în biserică”, a răspuns preotul.

Până la urmă, preotul a întrebat toate persoanele care au venit la ceremonie dacă sunt botezați și doar după ce au rămas cei care, potrivit lui, au voie să participe la ritual, a încheiat discuția.

Nu este clar când anume a fost făcută înregistrarea, însă secvența video a apărut recent pe rețelele de socializare.

#alungat #biserica #botez #preot #strain

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.