Republica Moldova este pregătită să înceapă negocierile de aderare, iar acest lucru a fost confirmat atât de Parlamentul European, cât și de Comisia Europeană. O spune europarlamentarul Ramona Strugariu, potrivit căreia decizia privind lansarea negocierilor de aderare se va lua la pachet cu Ucraina, iar unii lideri europeni încă analizează oportunitatea demarării negocierilor cu această țară, notează ipn.md.

Ramona Strugariu se arată convinsă că Republica Moldova este pregătită să înceapă negocierile de aderare. Potrivit europarlamentarului, dacă în timpul reuniunii Consiliului European va fi decisă lansarea negocierilor de aderare, calendarul de aderare trebuie să fie stabilit până în primăvară.

„Cred că Republica Moldova este, categoric, pregătită să înceapă negocierile pentru aderare, e primul lucru pe care îl spun și nu o spun doar eu, a spus-o foarte ferm Parlamentul European în repetate rânduri, și în cea mai recentă rezoluția a sa. Sunt și purtătoarea de mesaj a tuturor colegilor mei care susțin acest demers european al Republicii Moldova. Comisia Europeană a spus-o în raportul pe care l-a prezentat cu recomandările de rigoare, deci, nu există loc de îndoială. Eu cred că odată ce va exista această undă verde a Consiliului, trebuie să avem un calendar de aderare foarte clar până la primăvară, trebuie stabilit fiecare capitol de negociere, așezat așa cum trebuie. Știu că Republica Moldova se pregătește și că și-a constituit deja grupuri de lucru, fiind în curs de a pregăti capitol cu capitol, de aderare, 35 de capitole”, a spus europarlamentarul Ramona Strugariu.

Potrivit europarlamentarului român, decizia Consiliului European nu va viza doar Republica Moldova, ci și Ucraina, iar unii lideri europeni se arată sceptici în privința oportunității lansării negocierilor de aderare cu Kievul.

„Discuția se poartă într-un context un pic mai larg, adică este vorba despre Republica Moldova și despre Ucraina, este vorba despre niște discuții bugetare, despre niște instrumente pe care le creăm la nivel european pentru a sprijini mai departe aceste demersuri europene. Sigur, e un pic de gâlceavă, sunt lideri europeni care argumentează cu o voce destul de stridentă că nu sunt pregătiți să dea undă verde în primul rând Ucrainei și că sunt și alții la rând. Dar nu este vorba despre cine s-a așezat primul la rând, ci este o abordare pe bază de merite. Pentru că, de exemplu, Turcia s-a așezat în rând acum foarte multă vreme, dar asta nu înseamnă că e pregătită sau merită să facă parte din familia europeană”, a mai spus europarlamentarul.

Decizia finală privind o eventuală începere a negocierilor de aderare UE – Republica Moldova va fi luată în timpul reuniunii Consiliului European din 14-16 decembrie, care va avea loc la Bruxelles.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Consiliul European #reuniune

Comerțul exterior al Republicii Moldova continuă să crească în 2026, însă diferența dintre ceea ce țara cumpără și ceea ce reușește să vândă peste hotare rămâne mare. În primele șase luni ale anului, Moldova a exportat mărfuri de 1,65 miliarde de euro și a importat de aproape 5 miliarde de euro, ceea ce a împins deficitul comercial la peste 3,33 miliarde de euro, scrie BANI.MD.

Datele Biroului Național de Statistică arată că, în ianuarie–iunie 2026, exporturile au însumat 1,6 miliarde de euro, în creștere cu 12,5% față de aceeași perioadă din 2025. Importurile au ajuns însă la 4,9857 miliarde de euro, după o creștere de 6,5%.

Deși exporturile cresc aproape de două ori mai repede decât importurile, decalajul acumulat este atât de mare încât balanța comercială rămâne puternic negativă. Deficitul a ajuns la 3,3352 miliarde de euro, cu 120,1 milioane de euro, sau 3,7%, peste nivelul din prima jumătate a anului trecut.

Altfel spus, la fiecare un euro obținut din exporturi, Moldova cheltuie aproximativ trei euro pentru importuri. Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi este de numai 33,1%, chiar dacă indicatorul s-a îmbunătățit cu 1,8 puncte procentuale într-un an.

În ceea ce privește structura exporturilor, creșterea nu este alimentată de reexporturi, ci de mărfurile autohtone. Exporturile de produse moldovenești au urcat cu 16,4%, până la 1,309 miliarde de euro, și reprezintă deja 79,3% din total. În schimb, reexporturile au scăzut ușor, cu 0,3%, până la 341,2 milioane de euro.

Agricultura a devenit unul dintre principalele motoare ale revenirii exporturilor. Livrările de cereale și produse pe bază de cereale au crescut de 1,6 ori, cele de semințe și fructe oleaginoase cu 41,5%, iar exporturile de grăsimi și uleiuri vegetale au fost de 2,3 ori mai mari decât în prima jumătate a anului trecut. Exporturile de articole prelucrate din metal au avansat cu 50,1%.

În schimb, unele sectoare tradiționale au mers în sens opus. Exporturile de băuturi alcoolice și nealcoolice au scăzut cu 10,2%, cele de energie electrică cu 36,3%, iar exporturile de vehicule rutiere s-au redus cu 17%. Inclusiv livrările de mașini și aparate electrice, cea mai importantă categorie în structura exporturilor, au coborât cu 1,4%.

Exporturile către Germania au crescut de 1,7 ori, cele către Italia cu 28,2%, iar livrările în Turcia cu 25,9%. Exporturile către Liban s-au majorat de 2,1 ori, în special datorită porumbului și bovinelor. În același timp, exporturile spre SUA s-au prăbușit cu 36,7%, cele către Georgia cu 39,4%, iar către Arabia Saudită cu 44,2%.

România rămâne cea mai importantă piață pentru mărfurile moldovenești, absorbind 27,3% din toate exporturile. Urmează Turcia cu 13,5%, Italia cu 9,9%, Cehia cu 8,6%, Ucraina cu 7,6% și Germania cu 5,4%. Doar aceste șase state concentrează 72,3% din exporturile Republicii Moldova.

Uniunea Europeană în ansamblu absoarbe 64,2% din exporturile Moldovei, în valoare de peste 1,059 miliarde de euro. În același timp, 55,2% dintre importuri provin din UE.

Pe partea importurilor, energia continuă să domine. Gazele și produsele industriale obținute din gaz reprezintă 10,6% din total, iar petrolul și produsele petroliere încă 9,4%. Importurile de produse petroliere au crescut cu 23,9%, iar cele de gaze cu 11%.

Achizițiile din Argentina au crescut de 9,4 ori, iar cele din Egipt de 3,9 ori. În același timp, importurile din Federația Rusă au avansat cu 25,8%. La polul opus, importurile din Kazahstan s-au prăbușit cu 83,6%, iar cele din SUA cu 21,3%.

Datele pentru luna iunie arată totuși o accelerare a exporturilor. Moldova a vândut peste hotare mărfuri de 274 milioane de euro, cu 18,7% mai mult decât în iunie 2025, în timp ce importurile au crescut cu 9,9%, până la 813,6 milioane de euro.

Chiar și în aceste condiții, numai în luna iunie deficitul comercial a fost de 539,6 milioane de euro. Practic, într-o singură lună, Moldova a cumpărat din exterior cu peste jumătate de miliard de euro mai multe mărfuri decât a reușit să exporte.