Bugetul de stat pentru anul 2024 a fost votat de parlamentari în prima lectură. Principalele prevederi țin de susținerea educației, antreprenoriatului, infrastructurii, dar și acordarea prestațiilor sociale majorate.

Astfel, începând 1 ianuarie 2024, indemnizația acordată la nașterea copilului va fi majorată până la 20.000 de lei, salariile cadrelor didactice din țară vor crește cu 15 %, vor fi majorate alocările financiare pentru programul „Protecția familiei și copilului” și vor fi alocați bani pentru dezvoltarea satelor și orașelor.

„Potrivit proiectului de buget, rămân prioritare politicile de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii, fiind alocate peste 197 de milioane de lei pentru finanțarea unui șir de programe. Acestea au drept scop dezvoltarea durabilă a IMM-urilor, extinderea acestora pe întreg teritoriul țării, în special în zonele rurale, crearea noilor locuri de muncă, implicarea mai activă a tinerilor și femeilor.

O altă prioritate este dezvoltarea continuă a sistemului de transporturi și infrastructură. În acest scop, în buget sunt planificate mijloace în sumă de 4 036,5 milioane lei, dintre care 1 393,9 milioane de lei mijloace financiare din surse externe și 2 505,6 milioane de lei pentru reparația și întreținerea drumurilor naționale și locale”, notează serviciul de presă al Legislativului.

Pentru subvenționarea sectorului agricol, dezvoltarea rurală și integrarea sectorului agroindustrial național în economia europeană sunt prevăzute 1,6 miliarde de lei. Pentru eficiență energetică vor fi alocate 322,1 milioane de lei, 601,5 milioane de lei se vor direcționa către Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală, iar 175 de milioane de lei – pentru promovarea politicilor în domeniul protecției mediului.

„Proiectul de lege prevede o creștere de 4,4 % a veniturilor bugetului public național față de volumul precizat în anul 2023 și va constitui 107 172,0 milioane de lei. Majorarea veniturilor va fi susținută de redresarea economică, de unele politici de stat de susținere a economiei, de măsuri ale politicii fiscale și vamale, precum și de o administrare mai bună a veniturilor. Cheltuielile se vor ridica la 122 962,0 milioane de lei și vor fi mai mari cu peste 1,5 % comparativ cu anul 2023”, notează Parlamentul.

Veniturile bugetului de stat se estimează la 66 miliarde de lei, în creștere cu 1,3 % comparativ cu anul curent, iar cheltuielile în vor ajunge la 82 de miliarde de lei, fiind diminuate 2,2 %, potrivit prognozelor.

„Deficitul bugetului de stat se estimează a fi în limita de 15 790,0 milioane de lei sau 4,6 % din PIB. Datoria de stat prognozată pentru finele anului 2024 va constitui 125 525,6 milioane de lei, dintre care 64,5 % va fi datoria de stat externă și 35,5 % – datoria de stat internă. Ponderea datoriei în PIB nu va depăși 37 %. PIB va fi în creștere, comparativ cu anul curent, cu 3,5 %, atingând cifra de 342,1 miliarde de lei. Se anticipează o rată de creștere a economiei naționale de 3,5 %, în condițiile ameliorării situației din regiune”, mai informează reprezentații Parlamentului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La elaborarea proiectului bugetului s-a ținut cont de obiectivele Strategiei naționale de dezvoltare „Moldova Europeană 2030”. Este vorba despre reducerea durabilă a sărăciei, crearea locurilor de muncă bine plătite, stimularea investițiilor, asigurarea securității statului și a cetățenilor, reabilitarea mediului ambiant. Deputații urmează să aprobe bugetul de stat și în lectura a doua.

#2024 #buget #parlament #prima lectura #votat

Documentarul „Drumul vinului – pe urmele lui Ștefan cel Mare”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (D.R.R.M.) și realizat de Asociația Human Help, a fos finalizat. Producția are durata de aproximativ 60 de minute, urmând să fie difuzată în Republica Moldova.

Pelicula reprezintă „o călătorie prin istoria, cultura, spiritualitatea și tradițiile vitivinicole comune celor două maluri ale Prutului”, transmite echipa de producție.

„Filmul urmărește moștenirea istorică și spirituală a lui Ștefan cel Mare, dar și evoluția unei tradiții care a devenit parte a identității culturale a Moldovei: cultivarea viței-de-vie și producerea vinului. Prin imagini cinematografice, interviuri cu istorici și specialiști și prezentarea unor obiective reprezentative, documentarul pune în valoare patrimoniul comun al României și Republicii Moldova.

Traseul documentarului începe la Iași și continuă la Hârlău, una dintre reședințele domnești ale Moldovei medievale, și la Cotnari, podgorie renumită pentru tradiția sa vitivinicolă. În Republica Moldova, filmările au inclus Muzeul Național de Istorie a Moldovei din Chișinău, Rezervația Cultural- Naturală „Orheiul Vechi”, Mănăstirea Curchi și importante obiective vitivinicole: Cricova, MileștiiMici, Château Vartely și Castel Mimi.

Obiectivul proiectului este promovarea patrimoniului istoric, cultural și spiritual comun, păstrarea și afirmarea identității culturale românești și consolidarea legăturilor dintre România și Republica Moldova. Documentarul se adresează publicului larg, în special tinerilor din Republica Moldova, și urmărește să contribuie la o mai bună cunoaștere a istoriei și tradițiilor împărtășite”, transmit realizatorii proiectului.