Curs valutar
  • EUR
    19.9719
    -0.0501%
  • USD
    17.2842
    -0.2146%
  • RUB
    0.2055
    -0.7786%
  • RON
    3.8094
    -0.0315%
  • UAH
    0.3864
    -0.3106%

Toate știrile

17 august 2026

VIDEO Bani pentru afaceri, indemnizații și infrastructură. Bugetul de stat pentru 2024, votat în prima lectură

07 Dec. 2023, 14:17
 // Categoria: Economie // Autor:  Victoria Laur
07 Dec. 2023, 14:17 // Economie //  Victoria Laur

Bugetul de stat pentru anul 2024 a fost votat de parlamentari în prima lectură. Principalele prevederi țin de susținerea educației, antreprenoriatului, infrastructurii, dar și acordarea prestațiilor sociale majorate.

Astfel, începând 1 ianuarie 2024, indemnizația acordată la nașterea copilului va fi majorată până la 20.000 de lei, salariile cadrelor didactice din țară vor crește cu 15 %, vor fi majorate alocările financiare pentru programul „Protecția familiei și copilului” și vor fi alocați bani pentru dezvoltarea satelor și orașelor.

„Potrivit proiectului de buget, rămân prioritare politicile de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii, fiind alocate peste 197 de milioane de lei pentru finanțarea unui șir de programe. Acestea au drept scop dezvoltarea durabilă a IMM-urilor, extinderea acestora pe întreg teritoriul țării, în special în zonele rurale, crearea noilor locuri de muncă, implicarea mai activă a tinerilor și femeilor.

O altă prioritate este dezvoltarea continuă a sistemului de transporturi și infrastructură. În acest scop, în buget sunt planificate mijloace în sumă de 4 036,5 milioane lei, dintre care 1 393,9 milioane de lei mijloace financiare din surse externe și 2 505,6 milioane de lei pentru reparația și întreținerea drumurilor naționale și locale”, notează serviciul de presă al Legislativului.

Pentru subvenționarea sectorului agricol, dezvoltarea rurală și integrarea sectorului agroindustrial național în economia europeană sunt prevăzute 1,6 miliarde de lei. Pentru eficiență energetică vor fi alocate 322,1 milioane de lei, 601,5 milioane de lei se vor direcționa către Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală, iar 175 de milioane de lei – pentru promovarea politicilor în domeniul protecției mediului.

„Proiectul de lege prevede o creștere de 4,4 % a veniturilor bugetului public național față de volumul precizat în anul 2023 și va constitui 107 172,0 milioane de lei. Majorarea veniturilor va fi susținută de redresarea economică, de unele politici de stat de susținere a economiei, de măsuri ale politicii fiscale și vamale, precum și de o administrare mai bună a veniturilor. Cheltuielile se vor ridica la 122 962,0 milioane de lei și vor fi mai mari cu peste 1,5 % comparativ cu anul 2023”, notează Parlamentul.

Veniturile bugetului de stat se estimează la 66 miliarde de lei, în creștere cu 1,3 % comparativ cu anul curent, iar cheltuielile în vor ajunge la 82 de miliarde de lei, fiind diminuate 2,2 %, potrivit prognozelor.

„Deficitul bugetului de stat se estimează a fi în limita de 15 790,0 milioane de lei sau 4,6 % din PIB. Datoria de stat prognozată pentru finele anului 2024 va constitui 125 525,6 milioane de lei, dintre care 64,5 % va fi datoria de stat externă și 35,5 % – datoria de stat internă. Ponderea datoriei în PIB nu va depăși 37 %. PIB va fi în creștere, comparativ cu anul curent, cu 3,5 %, atingând cifra de 342,1 miliarde de lei. Se anticipează o rată de creștere a economiei naționale de 3,5 %, în condițiile ameliorării situației din regiune”, mai informează reprezentații Parlamentului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La elaborarea proiectului bugetului s-a ținut cont de obiectivele Strategiei naționale de dezvoltare „Moldova Europeană 2030”. Este vorba despre reducerea durabilă a sărăciei, crearea locurilor de muncă bine plătite, stimularea investițiilor, asigurarea securității statului și a cetățenilor, reabilitarea mediului ambiant. Deputații urmează să aprobe bugetul de stat și în lectura a doua.

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
16 Aug. 2026, 20:37
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
16 Aug. 2026, 20:37 // Slider //  Ana Panaguța

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking