Muzeul Luvru a anunțat o creștere a prețurilor biletelor cu șase luni înainte de desfășurarea Jocurilor Olimpice de la Paris. Astfel, începând cu data de 15 ianuarie 2024, costul unui bilet de intrare în prestigiosul muzeu va fi majorat la 22 de euro. Această modificare vine după o perioadă în care tariful rămăsese neschimbat la 17 euro începând cu anul 2017, scrie Agerpres.

Majorarea de 29% a tarifelor trebuie pusă în context cu inflația medie de 30% înregistrată în aceeași perioadă, conform Indicelui Prețurilor de Consum din Franța, publicat de INSEE (Institutul Național de Statistică și Studii Economice). Măsura vine în contextul așteptărilor legate de creșterea numărului de turiști în Paris în perioada Jocurilor Olimpice.

Muzeul Luvru, cel mai vizitat muzeu din lume, a înregistrat 7,2 milioane de vizitatori în 2022, generând vânzări de bilete în valoare de 76,5 milioane de euro. Totuși, această sumă acoperă doar o fracțiune din cheltuielile muzeului, care sunt susținute în principal prin credite de la Ministerul Culturii și alte surse, inclusiv din sponsorizări.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Muzeul a subliniat că peste jumătate dintre vizitatorii francezi beneficiază de intrare gratuită, cu excepția celor care vor plăti noul tarif majorat de 22 de euro. Această facilitare se adresează unui segment variat de populație, inclusiv tinerilor sub 25 de ani, șomerilor, beneficiarilor de ajutoare sociale, persoanelor cu dizabilități și însoțitorilor lor, profesorilor, profesioniștilor din domeniul cultural și jurnaliștilor.

În timp ce Muzeul Luvru continuă să fie o atracție culturală de referință, se pregătește să facă față unei creșteri anticipate a numărului de vizitatori în perioada Jocurilor Olimpice de vară din 2024. De asemenea, instituția își propune să realizeze investiții pentru deschiderea unei noi intrări, alături de cea existentă sub celebrul edificiu în formă de piramidă, în vederea gestionării mai eficiente a fluxului de turiști.

#creșterea tarifelor #Jocuri Olimpice #Luvru #prețuri

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.