Implicată într-un război la scară largă cu Ucraina, Rusia nu renunță la Republica Moldova. Investigațiile de presă scot la iveală încercările constante ale Kremlinului de a-și menține prezența în țara noastră prin intermediul unor grupuri de influență. Oamenii lui Putin au angajat entități pentru a manipula guvernarea și cetățenii moldoveni, iar conexiunile acestora cu organizații și persoane sancționate arată tentative de implicare profundă a Rusiei în afacerile interne ale Moldovei, scrie disinfo.md.

Mass media internațională și cea moldovenească au prezentat recent acțiunile grupului, relevând conexiunile sale cu persoane aflate pe lista de sancțiuni a SUA și ale Uniunii Europene. Indivizii precum Konstantin Prokopyevici Sapozjnikov, Iuri Iurievici Makolov, Gleb Maksimovici Khloponin, Svetlana Andreevna Boyko, Aleksey Veaceslavovici Losev, Vasili Viktorovici Gromovikov, și Anna Travnikova au fost implicați în diverse activități menite să submineze guvernul moldovean. De menționat că anumite persoane din lista de mai sus au fost prezente și în campania electoral a lui Igor Dodon din 2020.

Recent, Departamentul de Trezorerie al SUA i-a sancționat pe Yuri Igorievici Gudilin, Olga Yurievna Grack și Leonid Mihailovici Gonin pentru eforturile lor de a influența rezultatele alegerilor din Republica Moldova. De asemenea, Uniunea Europeană a impus sancțiuni unor indivizi din Rusia și Republica Moldova, acuzați de acțiuni împotriva guvernului moldovean.

În zilele în care urmează DISINFO.MD va expune detaliat fiecare individ pentru a înțelege amploarea influenței lor. Grupul include lideri precum Konstantin Prokopyevici Sapozjnikov, implicat în acțiuni de destabilizare și asociat cu organizații neo-naziste. Iuri Iurievici Makolov a sprijinit logistic complotul împotriva guvernului de la Chișinău, în timp ce Gleb Maksimovici Khloponin a colectat informații despre securitatea clădirilor guvernamentale moldovenești.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Svetlana Andreevna Boyko, membru de rang înalt al grupului, a gestionat bugetul pentru tentativele de destabilizare și a fost activă în promovarea narațiunilor pro-ruse. Alți membri precum Aleksey Veaceslavovici Losev și Anna Travnikova au fost implicați în recunoașteri în Moldova și au deținut afaceri, cum ar fi atelierul de ceramică Perko Julleuchter.

Vasili Viktorovici Gromovikov a fost implicat în finanțarea operațiunilor de destabilizare, iar grupul a avut legături cu proiectul Material Evidence și Assoziation Journalisten im Kampf um den Frieden (AJKF), care a oferit granturi jurnaliștilor pentru a promova narațiuni pro-ruse.

Dezvăluirile în cauză arată o implicare profundă a Federației Ruse în afacerile interne ale Republicii Moldova, subliniind necesitatea ca cetățenii să fie conștienți și vigilenți.

DISINFO.MD își exprimă ferm opoziția față de influența malefică a Rusiei și a entităților conectate. Condamnăm ferm utilizarea influenței ruse în recrutarea unor entități cu scopul de a dezvolta și promova campaniile Kremlinului menite să subordoneze cetățenii moldoveni influenței ruse.

În contextul agendelor oculte și a încercărilor de subminare a democrației, exprimăm un dezacord ferm față de încurajarea protestelor violente în Moldova și față de acțiunile actorilor rău intenționați care vizează destabilizarea instituțiilor guvernamentale democratice ale statului moldovenesc.

Încurajăm cetățenii să rămână vigilenți și să fie conștienți de eforturile maligne ale Rusiei de a răspândi dezinformare și de a provoca dezordine în țară. Faptele recente arată că grupul de influență condus de Konstantin Sapojnikov și acoliții săi reprezintă o amenințare directă la adresa suveranității și valorilor democratice ale Republicii Moldova.

Subliniem condamnarea fermă a oricărei forme de corupție pe teritoriul Republicii Moldova și se încurajează eforturile guvernului moldovean de a preveni influența directă sau indirectă a Rusiei, facilitată de organizații care încearcă să manipuleze valorile democratice ale țării noastre.

#Moldova #politica #Rusia

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.