Cu două săptămâni înaintea Crăciunului, mai multe ţări din Europa au parte de temperaturi demne de mijlocul verii. În Valencia, meteorologii au raportat cea mai călduroasă zi de decembrie din ultimii 154 de ani. Au fost peste 27 de grade la umbră, motiv pentru localnici să iasă la plajă. Şi în Franţa s-au bătut mai multe recorduri, iar staţiunile de schi s-ar putea închide în acest sezon.

O imagine cu adevărat uimitoare pentru mijlocul lunii decembrie. În Valencia, sute de localnici s-au îndreptat spre plajă ca să s ebronzeze. Iar la terase, turiştii s-au relaxat cu o bere rece în faţă. Nici nu e de mirare, pentru că oraşul a înregistrat un nou record de temperatură pentru decembrie : 27,3 grade Celsius. Cu două grade peste maxima precedentă, care data din 2003.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Nu este singurul oraş cu temperaturi de vară din Spania. În Malaga au fost 28,8 grade Celsius, iar în regiunea Almeria mercurul a urcat până aproape de 30 de grade Celsius.

Călduri în sudul Franţei

În departamentul Herault, staţiile meteo au măsurat noi recorduri pentru decembrie – 24,1 grade la Perpignan şi la Montpellier 21,4 . La fel au stat lucrurile şi în zona Pirineilor sau a Coastei de Azur. De exemplu, la Cannes au fost aproape 24 de grade, iar la Nisa, 19. În aceste condiţii, mulţi turişti sau făcut o baie în mare.

Alţii au preferat plimbările pe faleză sau pe plajă. La mare altitudine, hotelierii se uită însă cu teamă la termometre. Din stratul de 30 de centimetri de zăpadă aşternut săptămâna trecută s-a topit deja jumătate, aşa că unele staţiuni iau în calcul să amâne deschiderea sezonului de schi.

#călduri #Europa #grade

Mișcarea Civică „Construim Încredere” a transmis Comisiei de la Veneția, Comisiei Europene și Delegației Uniunii Europene la Chișinău o serie de obiecții privind noul Cod cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului, adoptat în lectura a doua la 25 august.

Potrivit organizației, noul document ar oferi mai puține garanții privind transparența și drepturile opoziției parlamentare decât actualul Regulament al Parlamentului, adoptat în 1996 și care urmează să fie abrogat.

Reprezentanții Mișcării susțin că au comparat prevederile noului Cod cu Regulamentul Parlamentului aflat în vigoare. Analiza ar fi identificat 12 domenii esențiale în care textul adoptat în lectura a doua ar reprezenta un regres.

Printre exemplele invocate se numără modificarea procedurii de urgență. Dacă în actualul regulament aprobarea acesteia ține de Biroul permanent, organ în care este reprezentată și opoziția, noul Cod prevede că procedura poate fi dispusă prin rezoluția președintelui Parlamentului. Organizația mai atrage atenția asupra modificării dreptului deputaților de a insista ca amendamentele lor să fie supuse votului. În actualul regulament, cererea unui deputat este obligatorie, în timp ce noul Cod lasă decizia la votul plenului.

De asemenea, autorii analizei critică eliminarea posibilității de verificare a cvorumului la solicitarea unei fracțiuni parlamentare, precum și noile reguli privind caracterul public al ședințelor comisiilor parlamentare. Un alt punct contestat este reducerea termenului pentru consultările publice. Potrivit „Construim Încredere”, termenul ar urma să fie redus de la 15 zile lucrătoare la 10 zile calendaristice.

Totodată, organizația susține că între prima și a doua lectură au fost eliminate mai multe prevederi care vizau transparența procesului legislativ. Printre acestea se numără obligația de a consemna recomandările formulate în cadrul consultărilor publice, publicarea numărului de voturi „pentru” și „contra” la examinarea amendamentelor și interdicția de a vota amendamente care nu au fost examinate anterior de comisiile parlamentare.

Critici au fost formulate și în legătură cu eliminarea prevederilor privind rapoartele obligatorii după audierile publice, stenografierea ședințelor comisiilor și garantarea expresă a caracterului public al acestora.

Proiectul noului Cod cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului a fost votat în lectura a doua de către Parlamentul Republicii Moldova la 24 august 2026, în cadrul unei ședințe extraordinare.