Pe măsură ce anul 2023 se apropie de final, o senzație tot mai mare de panică se răspândește în Europa. Atenția mare acordată conflictelor interne din UE, precum cele iscate în jurul politicilor climatice și războaielor din Gaza și Ucraina, ascunde o evoluție mult mai tulburătoare: o apropiere între partidele de centru-dreapta și extrema dreaptă, în special în cazul subiectelor legate de identitate, imigrație și islam, scrie Hans Kundnani, cercetător al Institutului Regal pentru Afaceri Internaționale de la Londra, pentru New York Times.

Cu alegerile europene la ușă, posibilitatea de a avea o Uniune Europeană de extremă dreapta, ceva ce până de curând era de neconceput, nu mai pare doar o fantezie. În timp ce în Ucraina nu a apărut niciun semn că luptele se vor opri prea curând, premierul maghiar Viktor Orban și-a sporit eforturile de a limita sprijinul pe care UE îl poate oferi Ucrainei; între timp, i s-a alăturat în această misiune și Robert Fico al Slovaciei. Iar în Olanda, în urma unui rezultat încă și mai șocant, partidul de extremă dreapta al lui Geert Wilders a ajuns cea mai puternică forță din parlamentul țării. Chiar dacă nu va reuși să formeze un guvern, câștigarea alegerilor ar putea tulbura și mai mult apele în Europa. În ultimii 10 ani, politicile europene s-au raportat în mare parte la opoziția dintre liberalism și autoritarism.

Mișcarea europeană de centru-dreapta nu are o problemă cu extrema dreaptă – doar cu cei care sfidează UE

S-a dovedit că mișcarea de centru-dreapta nu are o problemă cu extrema dreaptă – are o problemă doar cu cei care sfidează instituțiile și pozițiile UE. Cele două părți pot fi de acord în multe privințe, de fapt – o situație care este cât se poate de evidentă când vine vorba de politica imigrației. În contrast cu imaginea sa progresistă, UE a căutat, la fel ca Donald Trump, să ridice un zid – în cazul Europei, în Mediterana – pentru a-i opri pe imigranții care ajungeau pe malurile sale.

Din 2014, peste 28.000 de oameni au murit în încercarea lor disperată de a ajunge în Europa. Observatorul Drepturilor Omului a spus anul acesta că politica UE ar putea fi rezumată în trei cuvinte: „Lăsați-i să moară.” În timp ce primea milioane de refugiați din Ucraina, UE a plătit regimuri autoritare care conduc țări din nordul Africii să îi oprească pe imigranții din Africa sub-sahariană în drumul lor spre Europa – de multe ori, în cel mai violent mod posibil. Prin acest tip grotesc de externalizare a sarcinii, UE poate continua să insiste că protejează drepturile omului, o politică ce stă la baza imaginii sale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În această privință, centru-dreapta și extrema dreaptă se sincronizează perfect. În luna iulie, Meloni s-a alăturat președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și prim-ministrului olandez Mark Rutte pentru a semna un astfel de acord cu Tunisia. Extrema dreaptă din zilele noastre nu mai vorbește doar în numele națiunii, ci și în numele Europei: ei au o viziune a unei civilizații albe, creștine care este amenințată de străini, în special de musulmani.

În ultimul deceniu, în timp ce UE s-a văzut încercuită de pericole, nu în ultimul rând din partea Rusiei, au apărut dezbateri neîncetate despre „autonomie strategică”, „suveranitate europeană” și o „Europă geopolitică”. Personaje precum președintele francez Emmanuel Macron au început chiar să ilustreze politicile internaționale drept o ciocnire a civilizațiilor în care o Europă unită și puternică trebuie să se apere. În această privință, ideile lui Macron nu sunt foarte diferite de cele ale unui personaj ca Wilders din Olanda, care vorbește despre amenințările cu care se confruntă civilizația europeană.

Mulți se tem că succesul său electoral ar putea fi începutul unei schimbări majore de direcție spre dreapta politică în alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor. Acest lucru i-ar da extremei drepte destulă putere cât să influențeze următoarea Comisie Europeană încă și mai mult decât cea din prezent – atât direct, dacă politicieni de extremă dreapta ajung să ocupe poziții de top, cât și indirect, folosindu-se de mișcarea de centru dreapta pentru a-și îndeplini obiectivele.

#Parlamentul uropean #politicieni #UE

Tendința de scădere a aportului ape în lacul de acumulare de la Novodnistrovsk continuă să se agraveze, afirmă ministrul Mediului, Gheorghe Hajder. Potrivit oficialului, în ultimele 5 zile, media zilnică a debitului de intrare a scăzut la doar 19 m³/s (față de media de 38 m³/s înregistrată la începutul lunii).

Luni indicatorul era 15 m³/s, marți – 29 m³/s, miercuri – 19 m³/s, joi – 18 m³/s, iar vineri a înregistrat un nou record negativ istoric de 14 m³/s.

„Această tendință negativă începe să afecteze direct debitele din aval. Dacă până la data de 20 august deversările din lacul de acumulare Dubăsari au fost menținute la un nivel de 77–78 m³/s, ieri debitul a fost redus la 72 m³/s, iar pentru astăzi este preconizată o scădere suplimentară până la 65 m³/s. Situația devine din ce în ce mai tensionată pentru întregul ecosistem al fluviului, pentru aprovizionarea și gestionarea resurselor de apă”, informează ministrul.

Funcționarul a mai notat pe rețelele de socializare că Ministerul Mediului se află în contact permanent cu toate instituțiile de resort, inclusiv cu autoritățile din Ucraina, iar la finalul acestei luni va avea loc o nouă ședință extraordinară cu responsabilii din țara vecină.

În context, consumatorii, agenții economici și autoritățile locale sunt rugate să monitorizeze stațiile de captare, să utilizeze responsabil apa, să reducă pierderile din rețea și să stopeze consumul nejustificat.

Și primarul Capitalei, Ion Ceban, a comunicat despre scăderea debitului în lacul de la Dubăsari. Edilul a punctat că autoritățile municipale sunt pregătite să pornească toate pompele instalate în ultima perioada la stația de captare, iar locuitorii nu vor rămâne fără apă.

„Suntem gata ca la Stația de Captare să pornim toate pompele pe care le-am instalat în ultima perioadă pentru a capta apa și a o aduce în stație, pentru ca aceasta să nu se oprească și să continuăm aprovizionarea locuitorilor. Barajul construit, la fel, ne ajută să menținem apa în zona Stației de Captare. În acest sens, avem o comunicare permanentă și un schimb de date cu prim-ministrul. Primăria Chișinău a întreprins toate măsurile posibile și necesare în situații negative, în cazul în care apa va fi diminuată pe râul Nistru”, a transmis Ion Ceban.

#apa #Gheorghe Hajder #Ion Ceban #Nistru #statii de captare