Aproximativ 60 la sută din potențialul pieței jocurilor de noroc din Republica Moldova sunt concentrate în segmentul ilegal. Constatarea a fost făcută de către auditorii Curții de Conturi, care au analizat conformitatea realizării parteneriatelor public-private (PPP) aferente dezvoltării activităților Societății pe Acțiuni „Loteria Națională a Moldovei”, scrie ziarulnational.md.

Mai exact, potențialul pieței interne de jocuri de noroc a Republicii Moldova reprezintă un rulaj anual de cca 12,6 – 16,6 miliarde lei. În același timp, cifra de afaceri a Loteriei Naționale a Moldovei a însumat 7,1 miliarde de lei în 2022.

Auditorii Curții de Conturi au constatat că problema principală constă în lipsa unui mecanism clar și viabil de blocare a site-urilor neautorizate de jocuri de noroc. Acest fapt afectează situația financiară a partenerului public, duce la ratarea unor venituri importante din impozite și taxe, nu asigură transparența și protecția drepturilor consumatorului.

Membrul Curții de Conturi Alexandru Munteanu, a menționat că auditorii au testat, selectiv, accesul la unele site-uri incluse în lista Agenției Servicii Publice (ASP) pentru blocare.

„Conform evaluărilor realizate de echipa de audit, din cele 20 de pagini web testate, dintre cele 1 650 plasate pe pagina web a ASP, ca pagini care urmează a fi blocate, toate aceste 20 de pagini web testate sunt accesibile și pot fi utilizate”, a menționat reprezentantul Curții de Conturi.

La rândul său, potrivit ziarulnational.md, directorul general al Loteriei Naționale a Moldovei (LNM), Vadim Dermenji, a precizat că societatea deține resursele necesare pentru a bloca site-urile ilegale de jocuri de noroc, dar este necesar suportul statului.

„Luând în considerare că este un volum de venituri care din păcate nu vine în bugetul statului, prin intermediul Loteriei, vom depune toate eforturile necesare. Suntem gata să ne implicăm și financiar, și tehnic pentru a asigura aceste acțiuni, care urmează să fie propuse de una din structurile de stat menționate, care să le promoveze.”

Reprezentanții ASP și a Ministerului Finanțelor, care gestionează politicile statului din domeniul jocurilor de noroc, au anunțat că este nevoie de modificări legislative pentru ca procesul de blocare să fie eficient.

„Urmare a constatărilor făcute de auditorii Curții de Conturi, vom crea un grup de lucru, care să studieze mai detaliat acest subiect și să propună modificări legislative necesare”, a precizat Andrei Balan, șeful Direcției juridice a Ministerului Finanțelor.

Alexandru Munteanu a mai spus că problema blocării site-urilor ilegale de jocuri de noroc, pe lângă venituri ratate, prezintă și riscuri financiare considerabile pentru stat.

„Ca temei de reziliere anticipată a contractelor de parteneriat public privat în acest domeniu poate servi, inclusiv, neîndeplinirea clauzei contractuale de a combate desfășurarea jocurilor de noroc neautorizate. Astfel, partenerul public este supus unor riscuri, în situația în care noi nu depunem toate eforturile pentru a combate acest fenomen. Riscul este de a achita mărimea întreită a investiției acceptate a partenerului privat”, a explicat membrul Curții de Conturi, mai scrie ziarulnational.md.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La finalul dezbaterii raportului, președintele Curții de Conturi, Marian Lupu, a spus că instituția a transmis un set de recomandări pentru soluționarea problemei jocurilor de noroc neautorizate din mediul online.

„Aici trebuie foarte rapid de completat cadrul normativ ca toate instituțiile să știe foarte bine cine și ce trebuie să facă. Cu atât mai mult că, prin definiție, există numai un site legal. Toate celelalte sunt ilegale. Fiecare instituție trebuie să știe automat – a apărut, a fost închis, blocat. E nevoie de un cadru normativ adecvat și o monitorizare a acțiunilor care să fie întreprinse. Și atunci și bugetul n-o să fie afectat”, a menționat președintele Curții de Conturi.

Conform rezultatelor pentru 2022, Loteria Națională a Moldovei a devenit cea mai profitabilă societate de stat, cu un profit net de peste 170 de milioane de lei. Contribuțiile entității la Bugetul Public Național (BPN) au depășit anul trecut 213 milioane de lei, iar în 9 luni din 2023, acestea s-au ridicat la aproape 230 de milioane de lei.

#CCRM #Guvern #jocuri de noroc #sedinta

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.