Aproximativ 60 la sută din potențialul pieței jocurilor de noroc din Republica Moldova sunt concentrate în segmentul ilegal. Constatarea a fost făcută de către auditorii Curții de Conturi, care au analizat conformitatea realizării parteneriatelor public-private (PPP) aferente dezvoltării activităților Societății pe Acțiuni „Loteria Națională a Moldovei”, scrie ziarulnational.md.

Mai exact, potențialul pieței interne de jocuri de noroc a Republicii Moldova reprezintă un rulaj anual de cca 12,6 – 16,6 miliarde lei. În același timp, cifra de afaceri a Loteriei Naționale a Moldovei a însumat 7,1 miliarde de lei în 2022.

Auditorii Curții de Conturi au constatat că problema principală constă în lipsa unui mecanism clar și viabil de blocare a site-urilor neautorizate de jocuri de noroc. Acest fapt afectează situația financiară a partenerului public, duce la ratarea unor venituri importante din impozite și taxe, nu asigură transparența și protecția drepturilor consumatorului.

Membrul Curții de Conturi Alexandru Munteanu, a menționat că auditorii au testat, selectiv, accesul la unele site-uri incluse în lista Agenției Servicii Publice (ASP) pentru blocare.

„Conform evaluărilor realizate de echipa de audit, din cele 20 de pagini web testate, dintre cele 1 650 plasate pe pagina web a ASP, ca pagini care urmează a fi blocate, toate aceste 20 de pagini web testate sunt accesibile și pot fi utilizate”, a menționat reprezentantul Curții de Conturi.

La rândul său, potrivit ziarulnational.md, directorul general al Loteriei Naționale a Moldovei (LNM), Vadim Dermenji, a precizat că societatea deține resursele necesare pentru a bloca site-urile ilegale de jocuri de noroc, dar este necesar suportul statului.

„Luând în considerare că este un volum de venituri care din păcate nu vine în bugetul statului, prin intermediul Loteriei, vom depune toate eforturile necesare. Suntem gata să ne implicăm și financiar, și tehnic pentru a asigura aceste acțiuni, care urmează să fie propuse de una din structurile de stat menționate, care să le promoveze.”

Reprezentanții ASP și a Ministerului Finanțelor, care gestionează politicile statului din domeniul jocurilor de noroc, au anunțat că este nevoie de modificări legislative pentru ca procesul de blocare să fie eficient.

„Urmare a constatărilor făcute de auditorii Curții de Conturi, vom crea un grup de lucru, care să studieze mai detaliat acest subiect și să propună modificări legislative necesare”, a precizat Andrei Balan, șeful Direcției juridice a Ministerului Finanțelor.

Alexandru Munteanu a mai spus că problema blocării site-urilor ilegale de jocuri de noroc, pe lângă venituri ratate, prezintă și riscuri financiare considerabile pentru stat.

„Ca temei de reziliere anticipată a contractelor de parteneriat public privat în acest domeniu poate servi, inclusiv, neîndeplinirea clauzei contractuale de a combate desfășurarea jocurilor de noroc neautorizate. Astfel, partenerul public este supus unor riscuri, în situația în care noi nu depunem toate eforturile pentru a combate acest fenomen. Riscul este de a achita mărimea întreită a investiției acceptate a partenerului privat”, a explicat membrul Curții de Conturi, mai scrie ziarulnational.md.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La finalul dezbaterii raportului, președintele Curții de Conturi, Marian Lupu, a spus că instituția a transmis un set de recomandări pentru soluționarea problemei jocurilor de noroc neautorizate din mediul online.

„Aici trebuie foarte rapid de completat cadrul normativ ca toate instituțiile să știe foarte bine cine și ce trebuie să facă. Cu atât mai mult că, prin definiție, există numai un site legal. Toate celelalte sunt ilegale. Fiecare instituție trebuie să știe automat – a apărut, a fost închis, blocat. E nevoie de un cadru normativ adecvat și o monitorizare a acțiunilor care să fie întreprinse. Și atunci și bugetul n-o să fie afectat”, a menționat președintele Curții de Conturi.

Conform rezultatelor pentru 2022, Loteria Națională a Moldovei a devenit cea mai profitabilă societate de stat, cu un profit net de peste 170 de milioane de lei. Contribuțiile entității la Bugetul Public Național (BPN) au depășit anul trecut 213 milioane de lei, iar în 9 luni din 2023, acestea s-au ridicat la aproape 230 de milioane de lei.

#CCRM #Guvern #jocuri de noroc #sedinta

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.