Datoria Ministerului Finanțelor față de Banca Națională, la finele anului 2020, a constituit circa 12,6 mld. lei. Acest context rămâne a fi cel mai vulnerabil aspect al datoriei de stat, deoarece neonorarea față de Ministerul Finanțelor a obligațiunilor de plată derivate din garanțiile de stat, acordate Băncii Naționale pentru garantarea creditelor de urgență, va cauza creșterea ascendentă a datoriei de stat interne în următorii ani, atestă Curtea de Conturi a Republicii Moldova.

În cadrul unei ședințe, Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a examinat Raportul auditului conformității asupra managementului datoriei de stat, garanțiilor de stat și recreditării de stat în anul 2020. Astfel, s-a constat că, la finele exercițiului bugetar 2020, soldul datoriei sectorului public, a constituit 72,6 mld. lei, înregistrând o creștere cu 15,3 mld. lei față de anul 2019. Ponderea majoră în totalul datoriei sectorului public o deține datoria de stat, căreia îi revin 93,4%.

Deși, în anul 2020 s-a înregistrat o creștere semnificativă a soldului datoriei de stat cu 15,3 mld. lei, comparativ cu anul 2019, acesta s-a încadrat în limitele stabilite de Legea bugetară anuală de 75,2 mld. lei. Astfel, soldul datoriei de stat la finele anului 2020 a constituit 67,8 mld. lei, dintre care datoria de stat externă constituie 38,6 mld. lei și datoria de stat internă – 29,2 mld. Lei.

Potrivit informațiilor, misiunea de audit a avut drept scop oferirea asigurării rezonabile asupra conformității managementului datoriei de stat, garanțiilor de stat și recreditării de stat realizat de Ministerul Finanțelor în anul 2020, precum și că raportarea este conformă ca parte a Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2020.

La finele exercițiului bugetar 2020, soldul datoriei sectorului public, a constituit 72,6 mld. lei, înregistrând o creștere cu 15,3 mld. lei față de anul 2019. Ponderea majoră în totalul datoriei sectorului public o deține datoria de stat, căreia îi revin 93,4%.

De asemenea, în anul 2020, pentru deservirea datoriei de stat au fost achitate mijloace financiare în sumă totală de circa 15,7 mld. lei, dintre care 14 mld. lei au fost achitate pentru rambursarea sumei principale și răscumpărarea valorilor mobiliare de stat (VMS) ajunse la scadență, iar 1,7 mld. lei – pentru plata dobânzilor și comisioanelor.

În același timp, auditul atestă că Ministerul Finanțelor, în vederea executării obligațiilor derivate din garanțiile de stat, în luna octombrie 2020, din portofoliul deținut de Banca Națională, a răscumpărat obligațiuni de stat în sumă totală de 240 mil. lei.

Totodată, s-a constat că, în perioada anului 2020 au fost contractate 10 împrumuturi noi, fiind semnate contracte de finanțare în valoare totală de circa 685 mil. dol. SUA, dintre care: 7 acorduri destinate proiectelor finanțate din surse externe în sumă de 336,6 mil. dol. SUA și 3 acorduri destinate finanțării deficitului bugetar de stat în sumă totală de 348,4 mil. dol. SUA. Din valoarea totală a împrumuturilor contractate până la 31.12.2020, au fost debursate doar 47,33%.

În contextul administrării prudente a datoriei de stat externe, Ministerul Finanțelor a continuat și în anul 2020 utilizarea metodei de conversiune a împrumuturilor de stat externe, drept urmare fiind obținute economii în sumă de 24,8 mil. lei.

Potrivit concluziilor Curții de Conturi, datoria de stat, precum și recreditarea de stat în conformitate cu cadrul legal aferent domeniului auditat, au fost asigurate de Ministerul Finanțelor, pe parcursul anului 2020. În același timp, de către audit au fost identificate unele problematici care pot afecta bugetul de stat, precum:

prezența soldurilor considerabile ale datoriei debitorilor garantați pentru împrumuturile interne și externe și a beneficiarilor recreditați;
nivelul redus al ratei de recuperare a resurselor financiare aferente proiectelor recreditate prin intermediul Ministerului Finanțelor;
nerespectarea de către instituțiile beneficiare a termenului de implementare a proiectelor finanțate din surse externe;
ritmul lent de restituire a datoriei de către băncile aflate în proces de lichidare.

În acest context, Curtea de Conturi menționează că, managementul domeniului datoriei de stat, garanțiilor de stat și recreditării de stat, necesită îmbunătățiri continue, astfel fiind înaintate recomandări menite să amelioreze domeniul auditat.

Întregul Raport al auditului conformității asupra managementului datoriei de stat, garanțiilor de stat și recreditării de stat în anul 2020, poate fi analizat aici.

#audit #CCRM #raport

Pierderile de locuri de muncă în domeniul auto din Germania – cea mai mare economie a Europei – accelerează în prezent mai rapid decât în orice alt sector industrial, numărul de angajați fiind la cel mai scăzut nivel începând din 2005, arată datele publicate vineri de Oficiul federal de statistică, informează hotnews.ro.

La 30 iunie 2026 erau 691.500 de angajați în principala industrie a țării, o scădere de 5,8% sau cu 42.300 de angajați într-un singur an.

Pierderi de locuri de muncă s-au înregistrat și în alte sectoare industriale, dar într-un ritm mai lent. În industrie, numărul de angajați a scăzut cu 2,7% în primele șase luni din 2026, la 5,29 milioane.

Industria auto rămâne al doilea mare sector industrial al Germaniei, după ingineria mecanică, unde sunt 905.900 de angajați.

Cele mai multe concedieri au avut loc în rândul furnizorilor de componente auto și accesorii pentru autovehicule, unde numărul de angajați a înregistrat un declin de 7,6%.

Pe segmentul care acoperă producția de caroserie, suprastructuri și remorci, numărul de angajați a urcat cu 10%, la 42.800.

În mai, Asociația Industriei Auto din Germania avertiza că până la 225.000 locuri de muncă ar putea fi pierdute până în 2035. Câțiva producători auto și furnizori de componente au anunțat recent măsuri de reducere a costurilor și concedieri.