Mecanismul de luare a deciziilor în cadrul Uniunii Europene este extrem de greoi. O spune comentatorul politic, Ion Tăbârță, potrivit căruia dreptul de veto al fiecărui stat membru UE complică extrem de mult funcționalitatea Uniunii Europene. În același context, ziaristul din România, Cristian Tudor – Popescu, spune că Bucureștiul susține inițiativa privind excluderea dreptului de veto în cadrul UE, în favoarea luării deciziilor cu o majoritate calificată, notează ipn.md.

Potrivit comentatorului politic, Ion Tăbârță, situația geopolitică și evoluțiile mai puțin îmbucurătoare ale contraofensivei ucrainene au determinat Consiliul European să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina și Uniunea Europeană. Decizia Consiliului European a fost luată cu 26 de voturi, din cele 27 de state membre, după ce premierul Victor Orban (care a ieșit din sala de ședințe la momentul votării -n.r.) a anunțat că Ungaria „nu vrea să împărtășească responsabilitatea acestei alegeri „iraționale”.

„Situația geopolitică impunea Uniunea Europeană să ia o astfel de decizie favorabila Ucrainei și Republicii Moldova. Dacă urmărim ce se întâmplă în Ucraina, vedem că semnalele nu sunt încurajatoare pentru evoluția ostilităților pe linia frontului. Nu e ceea ce prezintă propaganda rusă, că Ucraina este aproape de înfrângere, dar este clar că situația din Ucraina nu este așa cum s-a dorit. Au fost mari așteptări de la contraofensivă. De aceea, Ucraina avea nevoie acum de o injecție morală. Dacă UE nu lua o decizie favorabilă Ucrainei, pentru poporul ucrainean ar fi fost o lovitură puternică. În același timp, acest lucru ar fi dat apă la moara propagandei ruse. Mecanismul de luare a deciziilor în Uniunea Europeană este foarte greoi. Avem situația când un stat ca Ungaria sau Austria pot bloca decizii foarte importante”, a spus comentatorul politic, Ion Tăbârță.

În prezent, în cadrul Consiliului European deciziile sunt luate cu unanimitate de voturi, însă liderii europeni deja examinează posibilitatea revizuirii acestui mecanism.

„Democrația nu funcționează cu unanimitate. Democrația funcționează cu majoritate. România și-a dat deja acordul pentru ca să se renunțe la dreptul de veto al fiecărui stat membru. România a comunicat public că este de acord cu această inițiativă. Iar majoritatea calificată, nu majoritatea simplă, mi se pare absolut potrivită. Altfel, recurgem la mijloace când este scos cineva din sală sau blocat în lift. Astea sunt soluții ca să funcționeze Uniunea Europeană? Înainte de a cere reforme de la Republica Moldova, Ucraina și alți candidați, Uniunea Europeană trebuie să fie capabilă să se reformeze pe sine”, a spus ziaristul din România, Cristian Tudor – Popescu.

În luna noiembrie, Parlamentul European a adoptat o rezoluție care include mai multe propuneri pentru reforma UE, printre care și luarea unui număr mai mare de decizii în Consiliu prin vot cu majoritatea calificată, în loc de unanimitate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#democrația #Parlamentul European #UE #vot

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.