Instrumentul amalgamării localităților nu va fi agreat de foarte mulți aleși locali. O spune primarul municipiului Cahul, Nicolae Dandiș, potrivit căruia chiar dacă autoritățile au planificat un fond de amalgamare a localităților de 150 de milioane de lei pentru anul 2024, acești bani nu vor fi valorificați. Edilul spune că în vecinătatea municipiului Cahul sunt multe localități mici, însă se arată sceptic că membrii consiliilor locale vor decide comasarea lor cu municipiul Cahul, informează ipn.md.

Potrivit legii, amalgamarea presupune comasarea benevolă a două sau a mai multor localități pentru a consolida capacitatea lor administrativă și a presta servicii publice de calitate cetățenilor. Primarul de Cahul, Nicolae Dandiș, crede că puține localități vor face uz de instrumentul amalgamării.

„Procesul amalgamării este un instrument de testare. 150 de milioane de lei care au fost planificate în buget pentru acest proces nu se valorifică, nu am văzut foarte multe localități să apeleze la acest instrument. Abia săptămâna trecută a fost publicată metodologia acestui proces de amalgamare. Nu știu câți primari au citit metodologia, are 128 de puncte, sunt foarte interesante, dar puțin probabil că vor fi aplicate. Este bine că există acest instrument, dar vom vedea că el nu va fi foarte agreat”, a spus primarul municipiului Cahul, Nicolae Dandiș.

Întrebat dacă localitățile din vecinătatea municipiului Cahul și-ar dori amalgamarea, primarul Nicolae Dandiș, spune că această decizie aparține consiliilor locale.

„Noi avem localități care sunt în vecinătate, urmează să discutăm acest lucru cu consiliile locale din localitățile rurale. Nu cred că toată lumea se va grăbi la acest proces. Vor analiza că pot valorifica niște fonduri, inclusiv, transferuri cu destinație specială, și vor pune pe cântar aceste avantaje. Este doar un instrument, vom vedea care va fi deschiderea consiliilor locale. Municipiul Cahul este un pol de creștere, un centru regional, este normal să aibă o zonă administrativă în creștere. Dar în ce măsură localitățile învecinate sunt de acord să se amalgameze, ține de competența consiliilor locale. Nu cred că va fi des utilizat acest instrument”, a mai spus edilul Nicolae Dandiș.

Potrivit legii, dacă două sau mai multe localități decid comasarea, Guvernul va sprijin acest proces, iar timp de 7 ani va aloca bani pentru dezvoltarea infrastructurii și pentru susținerea bugetelor localităților amalgamate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#infrastructura #lege #localitati

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.