Ce este dreptul accesului la informație și până unde putem merge în goana pentru informațiile de interes public? Cum obținem informațiile de care avem nevoie, fără a afecta viața privată a unei persoane? Care sunt obligațiile autorităților publice locale și centrale atunci când le solicităm informații?

Răspunsuri la aceste, dar și la alte întrebări privind datele cu caracter personal și informațiile de interes public, au fost oferite în cadrul instruirilor expertului Sergiu Bozianu în cadrul Forumurilor Anuale ale Democrației Locale, desfășurate în perioada 6-13 decembrie în Cimișlia, Cahul, Ștefan-Vodă, Soroca, Florești și Căușeni.

Participanții la Forumuri au învățat că accesul la informație și viața privată sunt deopotrivă drepturi fundamentale ale omului, care nu pot fi comparate, dar care implică cunoașterea legislației care reglementează situațiile în care acestea se intersectează. În acest sens, au fost discutate aspecte teoretice și practice ale legislației, care le vor fi utile reprezentanților societății civile și funcționarilor publici în exercitarea activității lor.

Cine sunt furnizorii de informație și ce obligații au?

Cei prezenți au aflat că toate autoritățile și instituțiile publice, precum și persoanele fizice și juridice abilitate cu gestionarea unor servicii publice sunt furnizori de informații și trebuie să ofere, la solicitare, informații de interes public.

„Termenul de satisfacere a cererii de acces la informație este de 15 zile lucrătoare, cu posibilitatea prelungirii cu 5 zile lucrătoare cu informarea prealabilă a solicitantului”, a comunicat Sergiu Bozianu. Potrivit expertului, solicitantul e absolvit de obligația de a-și justifica interesul pentru informațiile oficiale solicitate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit lui Sergiu Bozianu, orice informație care identifică sau poate duce la identificarea unei anumite persoane reprezintă date cu caracter personal. În practică, spune expertul, marea majoritate a oamenilor prelucrează, în timpul exercității atribuțiilor de serviciu, date cu caracter personal.

Ai obținut o funcție publică? Fii gata de un grad mai mare de ingerință în viața privată

Totodată, potrivit lui Bozianu, în momentul în care cineva a acceptat sau a obținut o funcție publică, trebuie să admită un grad mai mare de ingerință în viața privată. De asemenea, dacă informația privată stârnește suspiciuni, aceasta poate fi răspândită liber către public, iar acest lucru nu este o încălcare a dreptului la viața privată.

Participanții au fost instruiți și despre modurile în care poate fi realizat dreptul accesului la informație – scris și verbal. Acestora li s-a explicat și ce reprezintă accesul la informațiile cu accesibilitate limitată.

„Legea pentru protecția datelor cu caracter personal nu este pentru a ascunde datele care trebuie să fie accesibile publicului. Nu trebuie să inversăm sensul acestei legi”, a punctat expertul în fața unor audiențe formate din funcționari publici, activiști și membri ai societății civile și cetățeni interesați de gestionarea treburilor publice.

Forumurile Anuale ale Democrației Locale au fost organizate în cadrul proiectului „Cetățeni activi, comunități prospere-faza II”, implementat prin intermediul Fundației Est-Europene din resursele acordate de Suedia și Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC).

#acces #date personale #informatie #instruiri #Moldova

Impasul SUA în conflictul său cu Iranul și invazia Rusiei în Ucraina au scos în evidență limitele marilor puteri, a declarat secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, informează marți EFE, citat de Agerpres.ro.

Într-un interviu acordat Financial Times, publicat marți, Guterres – al cărui mandat este la final, după un deceniu la conducerea ONU – a descris o lume care se reconfigurează în contextul declinului hegemoniei SUA, ascensiunii noilor puteri și experiențelor conflictelor începute din proprie inițiativă.

”Este timpul ca marile puteri să înțeleagă limitele puterii lor. Dacă ne uităm la evenimentele recente, capacitatea marilor puteri de a-și impune voința sau forța în diverse situații a fost sever limitată”, a subliniat el.

”Uitați-vă ce s-a întâmplat cu Rusia și Ucraina”, a spus el, referindu-se la invazia din 2022, despre care Moscova a estimat că va dura doar câteva zile.

”Uitați-vă ce s-a întâmplat cu Statele Unite și Iranul”, a adăugat Guterres, menționând că Washingtonul se aștepta ca Teheranul să capituleze după atacul din februarie, dar șase luni mai târziu regimul iranian rezistă și a închis Strâmtoarea Ormuz.

”Marile puteri trebuie să înțeleagă că lucrurile s-au schimbat; importanța diferitelor țări a variat”, a subliniat Guterres, considerând că aceste eșecuri sunt parte a tranziției de la ordinea condusă de SUA după Războiul Rece la o lume multipolară.

Fostul prim-ministru portughez, în vârstă de 77 de ani, nu a acordat prea mult credit ideii că, Consiliul pentru Pace al președintelui american Donald Trump – grup de lideri internaționali creat pentru a media un acord între Israel și gruparea teroristă palestiniană Hamas – ar putea rivaliza cu Consiliul de Securitate al ONU.

”Cu toate dificultățile care pot exista (pentru ONU), adevărul este că, dacă ne uităm la ce se întâmplă în Gaza, la măsurile luate și la progresele înregistrate, să fim sinceri: nu ONU ar trebui să fie îngrijorată. Alții ar trebui să fie îngrijorați de ceea ce fac”, a remarcat el.

Guterres a recunoscut că a fost dificil să medieze în războaiele din Ucraina, Gaza și Iran. Consiliul de Securitate a fost practic paralizat, a declarat el, deoarece SUA și Rusia – doi dintre cei cinci membri permanenți cu drept de veto – l-au blocat în timp ce își urmăreau propriile obiective. De asemenea, Guterres a recunoscut că ONU a fost retrogradată la un rol secundar în războiul civil din Sudan, având în vedere că actorii externi care intenționează să saboteze procesul au profitat de impasul Consiliului de Securitate pentru a interveni în lupte.

”Capacitatea noastră de a exercita influență a fost drastic diminuată’ de lipsa unui Consiliu de Securitate capabil să ceară țărilor ‘să se comporte corect (sau să se confrunte cu sancțiuni)”, a adăugat secretarul general al ONU.

Cu toate acestea, Guterres a negat că ONU ar fi abandonat ideea de mediere.