Într-un moment crucial pentru economia Republicii Moldova, Guvernul Poloniei și Uniunea Europeană oferă un sprijin financiar considerabil întreprinderilor mici și mijlocii din Moldova. Pe data de 19 decembrie a fost semnat un acord de împrumut de 5 milioane de euro, deschizând calea pentru o serie de beneficii semnificative.

Printr-o serie de răspunsuri la întrebările adresate de echipa grupului de presă Realitatea, oficialii semnatari au explicat beneficiile majore obținute grație acestui contract.

Viceprim-ministrul, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării Dumitru Alaiba a subliniat importanța eliminării barierelor birocratice și a evidențiat rolul digitalizării în creșterea productivității. Acest împrumut nu este doar un impuls financiar; este o oportunitate pentru antreprenorii mici și mijlocii să acceseze credite la dobânzi fixe avantajoase, sprijinind proiecte investiționale care vor genera locuri de muncă și vor contribui la dezvoltarea economică a Moldovei.

Dumitru Pîntea, Director al Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), a explicat în detaliu beneficiile practice ale împrumutului. Creditele cu dobândă fixă de 7% în lei, pe termen de până la 10 ani, vor oferi antreprenorilor predictibilitate și încredere în implementarea proiectelor lor. Aceasta înseamnă nu doar sprijin financiar, ci și stimularea capacităților de producție și, implicit, crearea de noi locuri de muncă. Acest proiect este despre construirea unei economii durabile și contribuirea la reducerea emisiilor de CO2, aliniindu-se la standardele Uniunii Europene.

Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, E.S. Jānis Mažeiks, a subliniat sprijinul considerabil acordat întreprinderilor mici și mijlocii prin intermediul unui grant de un milion de euro. Aceasta nu este doar o injecție financiară; este un semnal clar al angajamentului Uniunii Europene de a susține dezvoltarea durabilă și crearea de noi oportunități de angajare în Moldova.

Ambasadorul Poloniei în Moldova, Tomasz Kobzdej, a adăugat că acest proiect nu este doar despre bani, ci și despre cunoștințe și asistență tehnică. Uniunea Europeană și Banca Poloneză de Dezvoltare nu oferă doar finanțare, ci și suport pentru antreprenori și agenții, catalizând schimbările în economia moldovenească.

Paweł Chorąży, Director Executiv pentru Fondurile UE la Banca Gospodar Craiova, a subliniat natura non-comercială a băncii și misiunea sa de a sprijini dezvoltarea durabilă. Acest împrumut nu este doar o resursă financiară; este o șansă pentru întreprinderile mici și mijlocii să crească, să se dezvolte și să contribuie la consolidarea poziției Moldovei în Uniunea Europeană.

În concluzie, acest acord de împrumut nu este doar un aranjament financiar, ci o platformă pentru transformarea economică a Moldovei. Cu condiții avantajoase și sprijin sustenabil, acest împrumut oferă noi posibilități de dezvoltare pentru antreprenorii moldoveni și marchează un pas hotărât către o economie mai puternică.

#economie #Moldova #Polonia #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.