Furtuna Pia, care a lovit Europa, ajunge în România. Meteorologii avertizează că fenomenul va fi destul de puternic, având forța unui uragan. Întreaga țară va fi sub cod portocaliu și galben de vânt, viscol puternic și ninsori.

„E vorba de influențe periferice, pentru că această furtună formată în nord deja și-a pierdut o parte din energie. Au fost efecte foarte serioase în Marea Britanie, în Olanda, în Danemarca și, în general, în partea de nord a Europei. Simțim și noi efectele la trecerea acestui sistem și deja există atenționări și avertizări în zona de munte. Acolo se simt efectele cel mai puternic, vânt, ninsori, vântul foarte puternic va fi prezent în mare parte din țară, dar evident că valorile cele mai mari ale vitezei vântului vor fi tot în zona montană”, a explicat Roxana Bojariu, climatolog, la Digi24.

Efectele se vor resimți mai ales în zona montană

Climatologul a mai adăugat că efectele se vor resimți mai ales în zona montană.

„E vorba de aceste câteva zile, până duminică, când încă vom avea manifestări ale trecerii ciclonului nord-atlantic. Va fi ceva deosebit mai ales în zona montană și evident că vom avea intensificări de vânt peste tot în țară, dar nu va lovi cu puterea cu care a lovit nordul Europei și ne influențează doar cu periferia sa. Zonele în care vom avea inclusiv precipitații vor fi mai ales cele de munte și de nord, nord-vest. Vântul va provoca efecte în toată țara, intensificări ale vântului, care pot să atingă în zone mai joase din țara 65 de km/h sau poate 80 km/h în unele zone”, a mai explicat Bojariu.

De asemenea, după aceste fenomene, va avea loc o încălzire accentuată.

„Vom avea o încălzire foarte accentuată și până la urmă încălzirea aceasta este un fenomen extrem. Fluctuațiile sunt normale, însă amplitudinea lor este din ce în ce mai mare și contrastele sunt mari, trecerile sunt destul de rapide. Toate aceste lucruri pot fi explicate prin cantitatea sporită de energie care rămâne în sistem ca urmare a încalzirii globale și atunci manifestările de vreme, altfel obișnuite pentru locul și timpul din an în care ne aflăm, sunt alimentate cu o cantitate mai mare de energie și manifestările sunt într-un grad mai mare de severitate”, a mai spus Roxana Bojariu.

#avertisment #ninsoare #Romania

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.