Primul caz de accident vascular cerebral, preluat de Centrul primar AVC de la Spitalul Raional Căușeni „Ana și Alexandru” a fost tratat cu succes prin tromboliză intravenoasă, anunță Ministerul Sănătății. Potrivit informațiilor prezentate de minister, pacienta a fost o femeie în vârstă de 75 de ani.

„Pacienta avea următoarele simptome: dereglări de vorbire, pareză facială cu dereglări de motilitate în hemicorp pe dreapta. Rudele au apelat imediat serviciul 112 și femeia a fost transportată la Unitatea Primiri Urgențe.

Medicii au reacționat prompt, în primele 30 de minute din momentul adresării a fost realizată tomografia computerizată, unde a fost exclusă o hemoragie cerebrală, ajutând medicul neurolog să confirme diagnosticul de accident vascular cerebral ischemic, după care s-a recurs la tratamentul prin tromboliză intravenoasă, efectuat în mai puțin de o oră din momentul internării.

La moment pacienta are o dinamică pozitivă, cu restabilirea practic în totalitate a vorbirii și mișcării membrului superior.

Tratamentul realizat cu succes reprezintă efortul echipei multidisciplinare din cadrul Spitalului Raional Căușeni „Ana și Alexandru”: echipa din cadrul Unității Primiri Urgențe, secției Terapie Intensivă, secției imagistică, implicați în realizarea tomografiei computerizate și medicul neurolog responsabil de funcționarea și monitorizarea centrului primar AVC, Valeriu Exari”, se arată în nota informativă a instituției.

Ministerul Sănătății precizează că Centrul primar AVC din cadrul Spitalului Raional Căușeni „Ana și Alexandru” activează începând cu 19 decembrie curent 24 de ore din 24, șapte zile în săptămână.

Responsabilii spun că în această lună și-au inițiat activitatea Centrul comprehensiv AVC de la Institutul de Medicină Urgentă, Centrul multidisciplinar AVC de la Institutul de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman” și Centrul primar AVC de la Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#accident vascular cerebral #interventie #medici #Ministerul Sănătății #pacient

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.