Până la sfârșitul anului 2024 Republica Moldova și-a setat drept obiectiv finalizarea procesului de screening a legislației, deschiderea Biroului pentru integrare europeană și focusarea pe primul capitol de negociere, cel ce vizează reforma justiției. O spune secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Cristina Gherasimov. Potrivit oficialului, în această primăvară, ar urma să fie organizată conferința guvernamentală în timpul căreia, oficial, va fi setat cadrul negocierilor de aderare, notează IPN.

Secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe, Cristina Gherasimov, spune că anul 2024 va fi dedicat unei evaluări complexe a legislației naționale și va fi analizat gradul de corespundere a acesteia la standardele europene. Potrivit reprezentantei diplomației moldovenești, vor fi angajate mai multe persoane în ministerele și agențiile guvernamentale pentru a accelera acest proces.

„Primul pas pe care trebuie acum să-l întreprindem este evaluarea sau screening-ul legislației. Aici am înregistrat progrese semnificative pe 9 capitole din cele 35. Obiectivul nostru primordial de țară este integrarea europeană. Este un efort național pe care-l întreprinde nu doar Guvernul, dar și societatea civilă și fiecare cetățean individual. Guvernul a avut nevoie să suplinească rândurile în cadrul instituțiilor. Trebuie să fim conștienți că avem o oportunitate unică să ne mișcăm mult mai rapid în acest proces de aderare decât alte țări. De aceea, este doar în interesul nostru să avem cât mai multă lume implicată nu doar în cadrul instituțiilor guvernamentale, dar și în cadrul societății civile. E bine să avem mai multe voci care să ne ajute să accelerăm acest parcurs de integrare europeană. Chiar dacă angajăm mai mulți oameni, este în interesul Republicii Moldova”, a spus Cristina Gherasimov în cadrul emisiunii „Paralela 47” de la Radio Moldova.

Cristina Gerasimov spune că primul capitol din cele 35 de capitole de aderare, pe care se va axa Republica Moldova, este cel ce vizează reforma justiției. Potrivit secretarului de stat, în lipsa progreselor înregistrate pe domeniul justiției, țara nu va putea avansa pe celelalte capitole.

„Sperăm ca procesul de screening să se finalizeze anul viitor. Până la sfârșitul primăverii sperăm să avem o conferință guvernamentală în timpul căreia să setăm acest cadru de negocieri. În paralel, suntem deja în procesul de creare a unei echipe de negociatori și de numire a unui negociator – șef. Suntem în plin proces de setare a Biroului pentru integrare europeană. Sperăm toate aceste procese să le avem finalizate în următoarele câteva luni. Iar ulterior vom fi foarte focusați pe primele capitole. Vom începe cu capitolul 23 ce ține de justiție și drepturi fundamentale. Acesta va fi primul capitol pe care-l vom deschide. Ca să deschidem următoarele capitole va trebui să demonstrăm rezultate reale pe justiție”, a mai spus secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene.

Recent, Guvernul a decis crearea, în cadrul Cancelariei de Stat, a Biroului pentru integrare europeană. Biroul va fi condus de către viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe și integrării europene și va gestiona procesul de aderare pe plan intern, inclusiv coordonarea alinierii legislației naționale la aquis-ul comunitar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aderare #Cristina Gherasimov #Negocieri #UE

Statele Unite pregătesc un „pachet de pace” pentru încheierea războiului din Ucraina și speră ca negocierile în format trilateral Ucraina–Rusia–SUA să fie reluate în curând. Anunțul a fost făcut de Jared Kushner, în timp ce emisarul special al SUA, Steve Witkoff, a declarat că Washingtonul a înregistrat „progrese semnificative” în cadrul discuțiilor purtate la Moscova, scrie presa din Ucraina.

Potrivit lui Witkoff, în capitala rusă au fost discutate idei noi, care au fost ulterior prezentate părții ucrainene la Kiev. La discuțiile de la Kiev participă și reprezentanți ai serviciilor de informații europene.

Emisarul american a subliniat că, pentru a ajunge la un acord, atât Rusia, cât și Ucraina trebuie să fie dispuse să facă compromisuri și să-și apropie pozițiile. Washingtonul consideră că există premise pentru o soluție „pașnică și diplomatică”.

În același timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că problema Donbasului este una dintre chestiunile centrale ale războiului și are o importanță strategică pentru țara sa.

„Problema Donbasului nu privește doar Donbasul. Consider că aceasta este una dintre problemele centrale ale acestui război”, a declarat Zelenski.

Potrivit liderului ucrainean, războiul reprezintă atât o luptă pentru supraviețuire și una de uzură, cât și un conflict în care problema teritorială este una dintre principalele mize. Zelenski a subliniat că Donbasul are o importanță strategică deosebită pentru Ucraina.

Președintele ucrainean a afirmat că armata țării și-a consolidat pozițiile pe câmpul de luptă, în special în est, unde forțele ruse continuă să fie active și își sporesc efectivele. Zelenski a avertizat că, după alegerile din Rusia, ar putea avea loc o nouă mobilizare, orientată în principal spre această direcție.

În opinia sa, menținerea unei poziții puternice pe front este esențială pentru ca diplomația să aibă șanse reale de succes.

„Fără o poziție puternică pe câmpul de luptă, fără o poziție puternică a Ucrainei, vor exista doar ultimatumuri. Așa însă, există, poate, o șansă pentru diplomație”, a spus Zelenski.

Președintele ucrainean susține că, în ultimele 10–12 luni, Ucraina și-a consolidat poziția, însă se confruntă în continuare cu provocări importante, în special în perspectiva iernii.

Zelenski a atras atenția și asupra situației financiare a țării, afirmând că Ucraina are nevoie de resurse pentru susținerea armatei, pentru problemele umanitare și pentru dezvoltarea propriei industrii de apărare.

Declarațiile lui Zelenski vin în contextul intensificării eforturilor diplomatice ale Washingtonului pentru reluarea negocierilor privind încheierea războiului. Ucraina și partenerii săi au discutat în ultimele săptămâni mai multe formule pentru un eventual acord, însă problema teritoriilor rămâne una dintre cele mai dificile chestiuni.