NASA își propune să „atingă” Soarele cu ajutorul unei sonde solare în cadrul uneia dintre cele mai complexe misiuni spațiale din istoria umanității. Agenția spațială americană își propune ca, peste aproape un an, pe de 24 decembrie 2024, sonda solară Parker să treacă pe lângă Soare cu viteza de 195 km/s, sau circa 700.000 de kilometri pe oră – cea mai mare viteză atinsă de un obiect realizat de om.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Concomitent, sonda se va afla în acel moment la cea mai „mică” distanță de „suprafața” Soarelui – circa 6 milioane de kilometri. „Practic, e ca și cum am asoliza pe o stea”, a declarat pentru BBC șeful misiunii, Nour Raouafi.

„Aceasta va fi o realizare monumentală pentru întreaga umanitate. E ceva echivalent cu aselenizarea pe Lună din 1969”.

Sonda Parker a făcut vineri, 29 decembrie2024, o astfel de trecere pe lângă Soare și mai are programate alte trei misiuni similare în 2024 înainte de „survolul” istoric programat pe 24 decembrie anul viitor. Viteza colosală pe care o va atinge sonda Parker se va datora imensei atracții gravitaționale a Soarelui. Comparativ, la o asemenea viteză pe Pământ, distanța New York – Londra ar fi parcursă în 30 de secunde.

Sonda spațială Parker a fost lansată spre Soare în 2018. Misiunea ei e să realizeze treceri tot mai apropiate de Soare pentru a înregistra diverse date. În 2021, sonda a pătruns în premieră în atmosfera Soarelui, scrie digi24.ro.

Misiunea Parker i-ar putea ajuta pe oamenii de știință să dezlege unul din cele mai mari mistere ale Soarelui, mai exact cele legate de coroana solară, care formează atmosfera exterioară a Soarelui, unde temperatura e de ordinul milioanelor de grade Celsius, de cel puțin 100 de ori mai mult decât cea de la „suprafață”. Această diferență de temperatură încă nu poate fi explicată de către oamenii de știință, în condițiile în care căldura emisă de Soare provine din nucleul său și este emanată spre exterior. Altfel spus, e ca și cum aerul din jurul unui foc ar fi de 100 de ori mai fierbinte decât flăcările propriu-zise.

#misiune spatiala #NASA #soare

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.