Perioada sărbătorilor este cunoscută ca fiind o perioadă în care se pune presiune asupra banilor, dar în unele țări europene, angajatorii sunt obligați prin lege să acorde prime, arată o analiză Euronews. Cea de-a „13-a lună” este o tradiție care a început în Filipine în anii 1970 și s-a răspândit apoi în întreaga lume.

Pentru a-i recompensa pe angajați pentru munca depusă în timpul anului, dar și pentru a-i ajuta să facă față cheltuielilor de sărbători, șefii au început să ofere un salariu suplimentar în luna decembrie, care era echivalentul unei luni de salariu. Cu 50 de ani în urmă, bonusul din a 13-a lună a devenit o cerință legală în multe țări din America Latină, unde este cunoscut sub numele de “aguinaldo”. Dincolo de ocean, în Europa, tradiția este, totuși, ceva mai puțin obișnuită, scrie bani.md.

Bonusuri obligatorii

Abordarea europeană a celei de-a 13-a luni de salariu este o imagine complexă, deoarece politicile de recompensare sunt adesea specifice unei companii sau unui sector de activitate. Acestea fiind spuse, în Portugalia, Spania, Grecia și Italia, majoritatea angajaților au dreptul legal la o primă pentru sărbătorile de iarnă, în general egală cu o lună de salariu.

În Portugalia, acest lucru este valabil atât pentru lucrătorii din sectorul public, cât și pentru cei din sectorul privat, deși recompensa de Crăciun se numește primă de a 14-a lună, iar cea de a 13-a lună se referă la o plată obligatorie de vară.

În Spania, angajatorii sunt obligați, în mod similar, să ofere două prime suplimentare pe an, iar una ar trebui oferită în perioada Crăciunului. Momentul acordării celui de-al doilea bonus, precum și suma de bani oferită pentru ambele, sunt negociate în cadrul așa-numitelor “Contracte colective de muncă”. Aceste Acorduri de negociere, negociate între sindicate și angajatori, sunt acorduri scrise fără caracter legislativ, dar care au adesea aceeași greutate ca legile de angajare.

Traversând Marea Mediterană spre Grecia, mulți lucrători primesc prime de Crăciun și de vară impuse prin lege, dar situația variază între sectorul public și cel privat. În sectorul privat din Grecia, lucrătorii au dreptul la un salariu suplimentar obligatoriu de Crăciun, la jumătate de salariu suplimentar de Paște și la jumătate de salariu suplimentar în timpul verii. În sectorul public, însă, lucrătorii nu mai primesc aceste prime din 2012, măsură introdusă pentru a susține economia greacă după prăbușirea financiară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Alte țări care au consacrat prin lege politici de acordare a bonusurilor sunt Olanda și Polonia. În Țările de Jos, există o indemnizație de vacanță acordată lucrătorilor în lunile mai sau iunie, în valoare de cel puțin 8% din salariul anual brut al angajatului. În Polonia, recompensele pentru a 13-a și a 14-a lună sunt neobișnuite în sectorul privat, dar al 13-lea salariu este o cerință legală pentru unii angajați din sectorul public. Printre profesioniștii eligibili se numără funcționarii publici și profesorii.

#a 13-a luna #bonusuri #Europa

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare are restanțe istorice de până la 2 miliarde de lei, iar autoritățile nu dispun de suficiente fonduri pentru a acoperi toate necesitățile financiare. Declarația a fost făcută de ministrul Agriculturii, Eugeniu Osmochescu la Realitatea TV.

„Nu avem suficiente fonduri, cert, nu avem de ce să ne ascundem în spatele unui deget. Nu putem acoperi toate necesitățile financiare, inclusiv cele istorice, pentru că avem o datorie de până la 2 miliarde de lei”, a declarat ministrul.

Osmochescu spune că autoritățile au elaborat un plan pentru achitarea treptată a restanțelor. Pentru prima etapă ar urma să fie alocate aproximativ 500 de milioane de lei prin intermediul intervențiilor disponibile în domeniu.

Ministrul susține că este necesară și o reorganizare a modului în care sunt gestionate fondurile, astfel încât Republica Moldova să fie pregătită pentru fondurile de preaderare care vor deveni disponibile începând cu anul 2028.

„Noi trebuie să facem ordine acasă și să fim pregătiți pentru fondurile de preaderare, care vor fi disponibile din 2028 pentru Republica Moldova”, a spus Osmochescu.

Potrivit ministrului, restanțele nu au fost acumulate în 2026, ci reprezintă datorii istorice, motiv pentru care acestea urmează să fie achitate într-o perioadă de câțiva ani.

Osmochescu a explicat că, dacă datoria de 2 miliarde de lei ar fi împărțită în tranșe de aproximativ 500 de milioane de lei anual, aceasta ar putea fi acoperită în circa patru ani.