Ucraina a anunţat joi, 4 ianuarie curent, arestarea în Republica Moldova a unor călăuze care ajutau ucraineni chemaţi la arme să fugă din ţara lor, în plină dezbatere asupra necesităţii de a întări rândurile armatei ucrainene în faţa forţelor armate ruse.

Poliţia ucraineană a anunţat pe Telegram că este vorba de o operaţiune comună cu forţele de ordine din Republica Moldova. Doi cetăţeni moldoveni au fost arestaţi în timp ce călăuzeau patru persoane reticente să se înroleze în armata ucraineană.

„Infractorii îi transportau pe bărbaţii ce aveau vârsta pentru serviciul militar din regiunea (ucraineană) Odesa până la frontiera cu Transnistria”, teritoriu separatist pro-rus în Republica Moldova, potrivit aceleiaşi surse. „De acolo, ei îi conduceau de-a lungul unor poteci forestiere evitând posturile de control (…) şi i-au dus pe clienţii lor până în capitala Republicii Moldova”, Chişinău, continuă poliţia ucraineană, care afirmă că traficanţii cereau pentru serviciile lor între 4.500 şi 5.000 de dolari şi îşi găseau „clientela” pe canalele de mesagerie Telegram.

De la începutul invaziei ruse în urmă cu aproape doi ani, bărbaţii ucraineni cu vârste între 18 şi 60 de ani nu au dreptul să părăsească teritoriul Ucrainei, exceptând cazurile când au o autorizaţie specială.

Ce pedepse riscă cei care se sustrag serviciului militar?

Dezertorii sunt pasibili de pedepse ce pot ajunge până la 12 ani de închisoare, în timp ce persoanele care refuză să efectueze serviciul militar riscă cinci ani de detenţie.

După doi ani de lupte sângeroase şi mai ales după eşecul unei ample contraofensive din timpul verii din 2023 împotriva armatei ruse, forţele ucrainene au nevoie să-şi întărească rândurile.

În paralel, se fac auzite tot mai mult voci în societate care cer o rotaţie a trupelor desfăşurate, prin demobilizarea celor aflate pe front de multă vreme şi înrolarea de noi soldaţi, voluntari sau recruţi. Unii cer de asemenea măsuri pentru a-i încuraja pe ucrainenii din străinătate să se întoarcă pentru a lupta în ţara lor.

Un text pentru reglementarea acestor probleme se află la ora actuală în atenţia parlamentarilor ucraineni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#arestare #armata #moldoveni #ucraineni

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.