Secretarul de stat american, Antony Blinken, s-a întâlnit, sâmbătă, 6 ianuarie 2024, la Istanbul, cu preşedintele turc, Recep Erdogan, pentru a discuta despre războiul din Fâşia Gaza şi aderarea Suediei la NATO, aflată încă într-un blocaj al Turciei, deși aceasta a promis că va permite continuarea procedurii.

Potrivit unor surse diplomatice americane, întrevederea a început la prânz după o întâlnire între Blinken, care a sosit în Turcia vineri seara, şi omologul său turc, Hakan Fidan.

O fotografie publicată pe Twitter de postul public de televiziune, TRT Haber, îi arată pe Blinken şi Erdogan unul lângă celălalt la una dintre reşedinţele prezidenţiale de pe Bosfor. Erdogan, care denunţă sprijinul Statelor Unite pentru Israel și consideră că acesta din urmă este „un stat terorist”, a evitat vizita anterioară a şefului diplomaţiei americane la Ankara, în noiembrie, scrie digi24.ro. Ministerul turc de externe a afirmat într-un scurt comunicat că „miniştrii au discutat despre războiul şi criza umanitară din Gaza, despre procesul de aderare a Suediei la NATO şi despre probleme bilaterale şi regionale”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Secretarul de stat american a început în Turcia un nou turneu regional, care va dura până pe 11 ianuarie, şi care îl va duce în Israel, Cisiordania ocupată şi cinci ţări arabe, pentru a pleda în favoarea unui ajutor sporit pentru Gaza şi pentru a încerca să evite o conflagraţie regională, la trei luni după începerea războiului dintre Israel şi Hamas.

El intenţionează să facă presiuni asupra Israelului cu privire la următoarea fază a operaţiunilor militare, la creşterea ajutorului umanitar pentru populaţia palestiniană din Gaza şi începerea unui dialog cu privire la perioada de după încheierea războiului. Blinken le va cere, de asemenea, ţărilor din regiune să-şi folosească canalele de comunicare cu Iranul pentru a face clar faptul că Statele Unite nu caută o escaladare, ci că îşi vor apăra interesele dacă vor fi atacate, potrivit unui oficial american sub rezerva anonimatului.

#Antony Blinken #întrevedere #Recep Erdogan

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.