În doar câteva zile, termometrele au indicat o creștere spectaculoasă de temperatură, de peste 50 de grade Celsius, în Oraşul Nikkaluokta, din nordul Suediei.

De la minus 42,9°C, termometrele au ajuns să indice, în câteva zile, 8,3°C în Suedia. Localitatea Nikkaluokta a înregistrat o temperatură de 8,3 grade Celsius, potrivit datelor furnizate de observatorul meteorologic francez Keraunos, după ce, pe 5 ianuarie, aici se înregistrase o temperatură de minus 42,9 grade.

Practic, în doar patru zile, termometrele au arătat un salt uriaș, de peste 51 de grade Celsius.

Cea mai scăzută temperatură înregistrată pentru o lună ianuarie în Suedia

Tot în nordul Suediei, la staţia Kvikkjokk-Årrenjarka, aflată la câţiva kilometri depărtare Nikkaluokta, pe 3 ianuarie a fost înregistrat un record de -43,6 grade, cea mai scăzută temperatură înregistrată pentru o lună ianuarie în Suedia în ultimii 25 de ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Regiunea a înregistrat astfel o creştere de peste 50 de grade Celsius în doar câteva zile.

În timp ce nordul țării se încălzeşte, în zona de sud este în continuare frig, cu temperaturi de până la -16 grade. De la începutul anului, Europa de nord a fost cuprinsă de un val de frig arctic. S-au înregistrat ninsori abundente, în special în Suedia şi Norvegia.

Sute de maşini au rămas blocate săptămâna trecută în Suedia şi Danemarca, pentru a evacuarea automobiliştilor blocaţi pe şosele fiind mobilizată armata.

Stratul de zăpadă a atins în Danemarca o jumătate de metru, înregistrându-se cea mai mare cantitate de zăpadă din 2011 încoace, potrivit institutului meteorologic DMI.

Minus 41,6 grade în Norvegia

Termometrele au coborât la -41,6 grade în cursul nopţii în Norvegia, în Laponia, în nordul extrem, la Kautokeino. Masa de aer rece continental care a cuprins Scandinavia săptămâna trecută a înaintat în ultimele zile pe continentul european, aducând un risc generalizat de îngheţ în mai multe ţări, potrivit La Chaîne Météo.

50 de departamente din Franța sunt sub un „risc semnificativ” de condiţii de frig şi/sau gheaţă până miercuri la ora locală 18.

#Suedia #temperaturi

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.