Ucraina a continuat să îşi promoveze formula sa de pace pentru a pune capăt a aproape doi ani de război cu Rusia, la o întâlnire a consilierilor de securitate naţională din întreaga lume.

Preşedintele ucrainean Vladimir Zelenski, care urmează să se adreseze Forumului Economic Mondial (WEF) de la Davos mai târziu în cursul săptămânii, nu a participat la sesiunea de dimineaţă, de deschidere, care a inclus 81 de participanţi din ţări şi organizaţii internaţionale.

Zelenski a fost reprezentat de şeful său de cabinet, Andri Iermak, la discuţiile de duminică, la care au participat şi reprezentantul special al SUA pentru redresarea economică a Ucrainei, Penny Pritzker, precum şi James O’Brien, secretarul de stat adjunct al SUA pentru afaceri europene şi eurasiatice.

Pe măsură ce preocupările cresc cu privire la sprijinul continuu al SUA pentru războiul din Ucraina în timpul unui an electoral, consilierul pentru securitate naţională Jake Sullivan şi secretarul de stat Antony Blinken sunt aşteptaţi să se adreseze WEF, care începe oficial luni seară.

Elveţia, care a găzduit reprezentanţii NSA (Agenţiei Naţionale pentru Securitate a SUA), a declarat că discuţiile de pace din Ucraina au ca scop finalizarea principiilor ”pentru o pace durabilă şi justă în Ucraina”, la nivelul consilierilor de securitate naţională.

Principiile, a spus Elveţia într-o declaraţie de săptămâna trecută, ar trebui să formeze baza pentru următoarele etape ale procesului de pace.

Rolul Sudului Global în discuţiile privind formula de pace ale Ucrainei a intrat în centrul atenţiei la Davos.

Multe dintre ţările nealiniate din Africa, America Latină, Orientul Mijlociu şi Asia, care au rămas în mare parte pe marginea problemei Ucrainei, vor fi reprezentate în staţiunea montană elveţiană în această săptămână. Nuhu Ribadu, consilierul pentru securitate naţională al Nigeriei, a putut fi văzut participând la întâlnirea NSA.

Iermak a spus că au fost participanţi din 18 ţări asiatice, 12 ţări africane şi 6 ţări din America de Sud.

”Ţările din Sudul Global sunt din ce în ce mai implicate în munca noastră”, a spus Iermak pe contul său de Telegram.

Ucraina, cu sprijinul puternic din partea aliaţilor săi, a spus în mod constant că nu va renunţa până când nu va recupera fiecare porţiune de teritoriu pe care Rusia a luat-o. Cu toate acestea, nu este clar dacă ţările din Sudul Global sunt de acord cu aceasta ca formulă de pace.

#PACE #Ucraina

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.