O ucreaineancă de 30 ani și-a ticsit valiza cu 1000 fiole și intenționa să le transporte ilicit spre Istanbul, dar la vamă a fost identificată. Potrivit Serviciului Vamal, cazul a fost înregistrat în seara de ieri, 15 ianuarie, în cadrul postului vamal Aeroport Internațional Chișinău.

„Funcționarii vamali în conlucrare cu polițiștii de frontieră au supus controlului de specialitate bagajele pasagerilor de la ruta Chișinău – Istanbul. În rezultat, în valiza unei pasagere au fost depistate 1000 fiole cu substanță presupus a fi anabolizantă, toate nedeclarate organului vamal și transportate ilegal.

Pasagera a refuzat să ofere detalii sau explicații”, se arată în comunicatul Serviciului Vamal.

Ulterior lotul comercial de medicamente a fost ridicat, iar investigațiile pe caz continuă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#fiole #marfa nedeclarata #serviciul vamal

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.