Un permis de conducere, o licență de transport și o asigurare auto, au fost depistate asupra a trei persoane, la frontierele de stat, anunță Poliția de Frontieră. În primul caz, este vorba de un bărbat, cetățean al Ucrainei, prins cu un permis de conducere falsificat. Acesta are 18 ani, iar la audieri a declarat că documentul l-a obținut anul trecut, în Polonia, contra unei sume de 800 de euro.

Cel de-al doilea caz a avut loc în punctul de trecere a frontierei Cahul. Un bărbat cu dublă cetățenie (MDA/BGR), în vârstă de 48 ani, a încercat să traverseze frontiera cu o licență de transport falsificată.

„Pentru formalitățile de control s-a apropiat un microbuz de rută „Bulgaria – Moldova”. În cadrul verificărilor au apărut suspiciuni asupra veridicității documentelor care i-ar permite transportul pasagerilor pe rute internaționale, și anume, licența de transportator, pretins a fi eliberată de către organele abilitate din Bulgaria. Ca urmare a cercetărilor suplimentare, polițiștii de frontieră au stabilit că asupra documentului au fost efectuate modificări mecanice.

În audieri, bărbatul a declarat că i-a fost înmânat pachetul de documente de către angajator și nu a efectuat verificări ulterioare”, transmit polițiștii de frontieră.

Un alt incident, însă la aceeași vamă. Un alt bărbat a fost depistat cu o asigurare auto lituanienă, cu semne clare de falsificare.

„Bărbatul cu dublă cetățenie (MDA/ROU) s-a prezentat la volanul unui autoturism, înmatriculat în Regatul Unit al Marii Britanii. La verificarea informației în baza de date a autorității emitente, documentul lipsește. În declarații bărbatul a recunoscut că își procurase Cartea Verde în Lituania, pe teritoriul britanic prin intermediari, achitând peste 100 EUR”.

Documentele au fost ridicate și transmise spre examinare, iar cercetările pe caz continuă.

#documente falsificate #permis de conducere #ucrainean #vama

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.