Creșa pentru copiii angajaților și studenților Universității de Stat din Moldova (USM) va fi deschisă la primăvară, susține administrația instituției. Spațiul este amenajat în blocul 1 al universității și va avea două încăperi, una pentru nou-născuți și alta pentru copii de până la 3 ani, scrie europalibera.org.

„Inaugurarea creșei se preconizează pentru această primăvară, urmează să mai identificăm sponsori, acum se desfășoară lucrările de reparație. Vor fi două încăperi. În cea pentru copii mai mari, va fi angajată o bonă, capacitatea va fi de 70 de persoane. În cea pentru bebeluși, cu capacitatea de 5-6 copii, se va permite doar accesul rudelor de gradul întâi, care vor avea grijă de micuți în lipsa părinților”, a spus Europei Libere prorectora USM, Otilia Dandara.

Creșa va fi deschisă cu sprijinul Fondului ONU pentru Populație (UNFPA) care, în parteneriat cu Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) și Ministerului Muncii și Protecției Sociale, a oferit expertiza tehnică și suport financiar de circa 450.000 lei.

„USM va fi prima instituție din R. Moldova care va testa serviciul de îngrijire a copiilor cu vârsta de 0-3 ani la locul de muncă. Astfel, încercăm să ajutăm cuplurile și familiile tinere sa aibă numărul de copii pe care și-l doresc și să sporească reziliența demografică a țării”, spun reprezentanții UNFPA.

Solicitat de Europa Liberă, rectorul Universității Tehnice a Moldovei (a doua ca mărime și număr de studenți), Viorel Bostan, a spus că, deocamdată, instituția nu preconizează să deschidă creșe pentru copiii studenților și angajaților, pentru că nu a primit asemenea solicitări.

Acum 2 ani, Parlamentul a adoptat o lege care permite agenților economici să amenajeze spații de îngrijire a copiilor angajaților lor, în cadrul companiilor, în condițiile în care R. Moldova se confruntă cu un deficit major de creșe. Cheltuielile vor fi asigurate de angajatori.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru a fi mai convingători, unii deputați și angajați ai Parlamentului au venit atunci la ședință cu copiii lor mici. Deputat PAS pe atunci și actualmente ministru al Educației, Dan Perciun, a spus atunci că doar 16% de copii de 1-2 ani merg la grădinițe sau creșă, fapt care duce la o rată mică de angajare a femeilor și pune în dificultate financiară părinții în primii ani de viață a copilului.

#cresa #profesori #universitate

Republica Moldova a înregistrat una dintre cele mai vizibile deteriorări în clasamentul internațional al riscului și rezilienței investiționale. Țara noastră a ajuns pe locul 101 în ediția specială din mai 2026 a Global Investment Risk and Resilience Index (GIRRI), realizat de Henley & Partners în parteneriat cu AlphaGeo, scrie BANI.MD.

Comparativ cu poziția ocupată anterior, Moldova a pierdut 19 locuri și a coborât de pe poziția 82 pe 101.

Clasamentul analizează capacitatea statelor de a face față șocurilor economice și geopolitice și riscurile cu care se confruntă investitorii. Ediția din mai 2026 ia în calcul inclusiv semnale recente de piață și modificarea percepției investitorilor în urma turbulențelor geopolitice.

Indicele este construit pe două componente. Este vorba de riscul și reziliența și utilizează aproape 3.000 de puncte de date, grupate în 13 indicatori. Sunt evaluate, între altele, vulnerabilitățile economice și geopolitice, dar și capacitatea instituțiilor și economiei de a absorbi și de a se adapta la șocuri.

Cu cât o țară ocupă o poziție mai bună în clasament, cu atât aceasta este considerată, în general, mai puțin riscantă și mai rezilientă din perspectiva investițiilor.

În regiune, diferențele sunt mari. De exemplu, România se află mai sus decât Republica Moldova, în timp ce mai multe state din Europa de Est și Asia Centrală se regăsesc în zona mediană sau inferioară a clasamentului.

La nivel mondial, primele poziții sunt dominate de economii caracterizate prin stabilitate instituțională și economică ridicată. Elveția conduce clasamentul, urmată de Danemarca, Norvegia, Singapore și Suedia.

Autorii GIRRI precizează că ediția specială din mai 2026 reflectă schimbările produse în percepția riscului după recentele șocuri geopolitice. Metodologia combină reziliența structurală pe termen lung cu semnale de piață pentru a arăta cât de capabile sunt economiile să reziste unor perioade de instabilitate.

Coborârea Moldovei până pe locul 101 indică astfel o deteriorare a poziției relative a țării pe harta globală a riscului investițional, într-un moment în care competiția pentru atragerea și protejarea capitalului devine tot mai dependentă de stabilitatea economică, instituțională și geopolitică.