Președintele de onoare al Asociației pentru Susținerea Inițiativelor Comunitare și Sportului, Plamen Milanov, s-a învrednicit de premiul ”Omul anului 2023”, oferit de jurnalistul și scriitorul Val Butnaru în ultima ediție a emisiunii ”Vânturile, valurile” din anul trecut. Distincția i-a fost oferită în semn de apreciere a numeroaselor fapte bune – proiecte sociale și de susținere a sportului, realizate în ultima perioadă.

VAL BUTNARU, jurnalist, JURNAL TV

„N-am să greșesc dacă am să spun că urmăritori, privitori, ai știrilor din Republica Moldova au văzut în acest an o sumedenie de reportaje cu toate faptele bune pe care le face această Asociație A.S.I.C.S. și care este condusă de Plamen Milanov.”

Asociația pentru Susținerea Inițiativelor Comunitare și Sportului a fost fondată acum doi ani. Scopul organizației este să continue dezvoltarea și implementarea proiectelor de responsabilitate corporativă socială a NGM Company, partenerul privat la Loteriei Naționale a Moldovei în domeniul jocurilor de noroc cu risc social scăzut.

PLAMEN MILANOV, președinte de onoare A.S.I.C.S.

„Doi-trei ani în urmă am început să facem acțiuni de caritate în Moldova. Astfel, una dintre companiile pe care o conduc alocă cea mai mare parte din profit pentru caritate. Este un exemplu preluat din Europa, iar eu, ca manager al acestei companii, îmi doresc ca și în Moldova să fie la fel. Totul a început în perioada pandemiei de COVID-19. A fost o perioadă dificilă pentru multă lume, în special pentru oamenii de la sate. Astfel, am lansat o campanie în care ne-am propus să ajutăm omenii de la sate, oferindu-le mii de pachete cu produse alimentare. ”

Acțiunile Asociației A.S.I.C.S. sunt apreciate, dar și susținute și de parteneri din țară, precum și de peste hotare. Printre ei se numără Guvernul Bulgariei, Ambasadele Ucrainei, Georgiei, Primăria municipiului Chișinău, Mitropolia Basarabiei.

PLAMEN MILANOV, președinte de onoare A.S.I.C.S.

„Îmi doresc și sper că exemplul nostru să fie urmat de majoritatea managerilor companiilor mari care își desfășoară activitatea în Republica Moldova. Sper ca numărul acestora să fie și mai mare, iar responsabilitatea socială să devină prioritate.”

Asociația pentru Susținerea Inițiativelor Comunitare și Sportului se concentrează pe mai multe direcții, printre care susținerea proiectelor sociale și a sportului. De la fondare în 2022, Asociația a realizat mai mult de 100 de proiecte în valoare de peste 40 de milioane de lei. Vom evidenția doar câteva dintre acestea, cu cel mai mare impact. Astfel, peste 30 de mii de familii din toată țara au beneficiat de colete cu produse alimentare de primă necesitate. De asemenea, nu mai puțin de 30 de mii de oameni au avut parte de prânzuri calde în Chișinău, Strășeni, Soroca. Recent, 20 de comunități locale au beneficiat de granturi în sumă totală de 2 milioane de lei. O altă prioritate este sănătatea adulților și copiilor. În acest sens, Institutul Mamei și Copilului din Chișinău a beneficiat de finanțări pentru modernizare de aproape 1 milion de lei. Este de menționat și proiectul ”Sportul unește societatea”, finanțat de Guvernul Bulgariei și cofinanțat de A.S.I.C.S.

#ASICS #Omul Anului 2023 #proiecte

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.