Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Protest în Franța. Medicii cu diplome din țări non-UE rămân fără locurile de muncă

19 Ian. 2024, 11:10
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea MD
19 Ian. 2024, 11:10 // În Lume //  Realitatea MD

„Ieri aplaudaţi, astăzi expulzaţi!”: circa o sută de medici cu diplome obţinute în străinătate, dar practicieni în Franţa de ani de zile, au manifestat joi, 18 ianuarie curent, în faţa Ministerului Sănătăţii de la Paris având în vedere riscul unei „disponibilizări masive”, pentru că statutul lor administrativ, precar, nu mai există de la 1 ianuarie.

Sub ferestrele ministerului, aceşti medici practicieni scandau, la apelul sindicatelor, „Medici străini, medici uitaţi!”.

  „Există la ora actuală circa 2.000 de medici, indispensabili în servicii, puşi în prima linie în timpul epidemiei de COVID-19, însă cărora tocmai li s-a spus «nu mai vrem să vă păstrăm». Pentru ei, la fel ca pentru spital, aceasta este o catastrofă”, a rezumat pentru AFP un reprezentant sindical, Halim Bensaidi.

O parte dintre aceşti medici devin migranţi ilegali. De peste 20 de ani, „deşertificarea” medicală a determinat mai multe unităţi medicale din Franţa să recruteze medici cu diplome obţinute în afara Uniunii Europene. Extrem de prost remuneraţi şi în situaţie precară, ei puteau spera să obţină o „autorizaţie de exercitare completă” după o procedură complexă de mai mulţi ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Aceşti practicieni licenţiaţi în afara Uniunii Europene trebuie în principiu să treacă un concurs de selecţie, denumit „teste de verificare a cunoştinţelor”, apoi să urmeze un traseu de consolidare a competenţelor timp de doi ani la spital, înainte de a-şi vedea dosarul examinat de comisie.  Însă multă vreme a existat un regim de derogare, permiţând spitalelor să-i recruteze pe „non-laureaţi” sub diverse statute foarte precare, remunerate cu sume între 1.500 şi 2.200 de euro pe lună, scrie digi24.ro.

Acest regim temporar, prelungit de mai multe ori, s-a încheiat definitiv pe 31 decembrie 2023. La ora actuală, reînnoirea contractelor lor este imposibilă.  Ei ar trebui cu toţii să reuşească la testele cerute anul acesta pentru a continua să profeseze. „Doar că, fiind 10.000 de candidaţi în concurs – dintre care o parte înscrişi în străinătate – pentru 2.700 de posturi scoase, acest lucru este imposibil”, deplânge Halim Bensaidi.

În timpul conferinţei sale de presă de marţi, preşedintele Emanuel Macron a promis că „va regulariza numărul de medici” străini, fără a preciza cum şi la ce dată limită.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.