Un școlar din Devon s-a alăturat societății selecte Mensa după ce a obținut un scor mai mare la un test de IQ decât Albert Einstein și Stephen Hawking. Rory Bidwell, în vârstă de 12 ani, a obținut recent scorul maxim posibil pentru grupa sa de vârstă, de 162 la testul Cattell III B, a raportat North Devon Gazette, depășind IQ-ul estimat la 160 al fizicienilor Einstein și Hawking.

Prin urmare, Rory a fost invitat să se alăture Mensa, care este cea mai mare și mai veche societate cu persoane care au cel mai ridicat IQ din lume. Este o organizație non-profit deschisă persoanelor care obțin un punctaj de 98 sau mai mare la un test IQ standardizat, supravegheat sau la un alt test de inteligență aprobat.

Rory a susținut testul de două ore în Exeter și, conform informațiilor, nici nu s-a pregătit pentru evaluare. Mama lui, Abi Bidwell, care a trecut și ea testul cu un scor impresionant de 129, a declarat pentru North Devon Gazette că a fost atât de relaxat în legătură cu evaluarea, încât „a făcut o plimbare pe îndelete la baie în timpul unei secțiuni din testare”. Bidwell a spus că fiul ei a fost „binecuvântat cu un creier incredibil, capabil să rezolve lucrurile și să memoreze informații”, scrie digi24.ro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Rory, elev în clasa a 7-a la școala Great Torrington, a terminat puzzle-uri de 100 de piese la vârsta de doi ani și stăpânea algebra de clasa a 7-a în al doilea an de școală. În primele opt săptămâni de pandemie, el a citit toate cele șapte cărți Harry Potter – mai mult de 1 milion de cuvinte. De asemenea, se spune că este un mare fan al sportului, reprezentând școala sa la cros, fotbal și rugby, câștigând premii precum jucătorul anului pentru echipa de fotbal Torridgeside. Concurează pentru clubul de înot Torridgeside.

Potrivit Mensa, IQ-ul este un tip de scor standard care indică cât de mult, peste sau sub grupul de vârstă se află un individ din punct de vedere al abilităților mentale. Mensa admite persoane care realizează un punctaj care le clasează în top 2% din populație și acceptă teste diferite, cu condiția ca acestea să fie standardizate, normate și aprobate de asociațiile de psihologi profesioniști.

#Marea Britanie #Mensa #test IQ

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.