Coreea de Nord afirmă că şi-a testat noua rachetă strategică de croazieră, a relatat, joi, agenţia de presă de stat KCNA, confirmând ceea ce armata sud-coreeană a susţinut cu o zi înainte, potrivit Reuters.

Racheta botezată „Pulhwasal-3-31″ este în curs de dezvoltare şi lansarea de test nu a avut niciun impact asupra securităţii ţărilor învecinate, a susţinut presa de stat, adăugând că nu are „nimic” de-a face cu situaţia din regiune. Testul a făcut parte, de asemenea, din procesul de actualizare a sistemului de arme al ţării, a arătat aceasta, citând Administraţia Rachetelor.

Statul Major Întrunit din Coreea de Sud a afirmat că lansarea a avut loc pentru a testa actualizarea unor capacităţi ale rachetelor existente.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Armata sud-coreeană a afirmat că Phenianul a lansat mai multe rachete de croazieră înspre marea din largul coastelor sale vestice în timp ce ministrul Apărării de la Seul, Shin Won-sik, a condamnat lansările ca o ameninţare serioasă la adresa ţării sale.

Coreea de Sud începe producţia de masă a unor drone de recunoaştere

„Strategic” se referă de obicei la arme înzestrate nuclear.

Coreea de Nord a desfăşurat primul său test al unei rachete de croazieră cu posibile capabilităţi privind atacuri nucleare în septembrie 2021. Joi, Coreea de Sud a afirmat că începe producţia de masă a unor drone de recunoaştere de altitudine medie, cu scopul de a le folosi, în 2027, pentru a îmbunătăţi capacităţile de supraveghere şi a contribui la exporturile de apărare.

Rachetele de croazieră ale Coreei de Nord generează, de obicei, mai puţin interes decât rachetele balistice întrucât nu sunt interzise în mod explicit de vreuna dintre rezoluţiile Consiliului de Securitate la ONU.

Analiştii au afirmat însă că rachetele de croazieră cu rază medie de acţiune, pentru atac terestru, nu sunt o ameninţare mai mică decât rachetele balistice şi reprezintă o înzestrare serioasă pentru Coreea de Nord.

Rachetele de croazieră şi rachetele balistice cu rază scurtă de acţiune, care pot fi echipate fie cu bombe convenţionale, fie nucleare, sunt privite ca foarte destabilizatoare în eventualitatea unui conflict, întrucât poate fi neclar ce fel de focos poartă.

#atac terestru #Coreea de Nord #ONU #rachete

Lipsa comunicării dintre Chișinău și Comrat creează un spațiu pe care îl pot exploata cei interesați să manipuleze populația din Găgăuzia, avertizează directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice, Vadim Pistrinciuc. Expertul consideră că partidele politice, societatea civilă, mass-media și universitățile trebuie să investească mai mult timp și resurse în consolidarea relațiilor cu locuitorii regiunii.

Într-un interviu pentru IPN, Vadim Pistrinciuc a subliniat că apropierea dintre găgăuzi și ceilalți cetățeni ai Republicii Moldova nu trebuie să rămână doar la nivel declarativ, ci să se reflecte în acțiuni concrete. Potrivit lui, partidele politice și organizațiile societății civile ar trebui să fie mai prezente în regiune, inclusiv prin deschiderea unor filiale și desfășurarea activităților la nivel local.

„Lipsa de comunicare face ca acest gol să fie umplut, peste un timp, de cei care nu ne vor plăcea. Nu mai comunicăm, nu mai interacționăm”, a declarat Vadim Pistrinciuc.

Referindu-se la alegerile din Găgăuzia, expertul a apreciat că Republica Moldova este mai bine pregătită să facă față tentativelor de influențare a scrutinului, datorită experiențelor anterioare. Deși practicile de corupere electorală nu au dispărut, acestea sunt mai puțin răspândite. El a menționat că, în prezent, candidații la funcția de bașcan și la alegerile pentru Adunarea Populară se monitorizează reciproc pentru a preveni folosirea banilor și a altor metode ilegale în campanie.

Pistrinciuc a amintit că, la alegerile precedente, ar fi fost cumpărate mii de voturi, iar schimbările înregistrate între timp sunt, în opinia sa, rezultatul rezilienței societății, al presiunii publice asupra instituțiilor statului și al aplicării sancțiunilor pentru încălcările electorale.

Directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice consideră că, la alegerile precedente, ar fi fost cumpărate mii de voturi. În opinia sa, schimbarea de atitudine este rezultatul rezilienței societății, al presiunii publice asupra instituțiilor statului și al aplicării sancțiunilor pentru încălcările electorale.