Un afacerist și mijlocitorul acestuia au fost condamnați pentru coruperea unei persoane publice. Procuratura Anticorupție (PA) precizează că această cauză penală a fost pornită în luna iulie 2022 de către Centrul Național Anticorupție, în baza procesului-verbal privind constatarea infracțiunii, întocmit de către organul de constatare din cadrul CNA.

„Potrivit materialelor, fondatorul unei companii de construcții, urmărind obținerea actelor necesare în vederea recepției finale și darea în exploatare a unui bloc locativ de menire socială situat în orașul Ialoveni, care a fost edificat cu abateri de la regimul arhitectural-urbanistic și regimul tehnic, a transmis prin intermediul unui mijlocitor, inspectorului din cadrul Direcției supraveghere de stat a măsurilor contra incendiilor și protecției civile al Agenției pentru Supraveghere (în privința ultimului procesul penal fiind disjuns actualmente într-o procedură separată), suma de 4500 euro, ca acesta să elibereze actul de inspectare privind evaluarea riscurilor de incendiu a blocului locativ, fără a indica neconformitățile stabilite.

Judecarea cauzei a durat 7 luni, inculpații recunoscându-și vina de comiterea faptei incriminate și, la cererea lor, cauza penală fiind examinată în baza probelor administrate în faza de urmărire penală”, se arată în nota informativă a PA.

Acuzatorii spun că prin sentința din 17 ianuarie 2024, instanța a recunoscut vinovați inculpații de comiterea infracțiunii de corupere activă, stabilindu-le o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu amendă în sumă de 100 000 lei, cu suspendarea condiționată a pedepsei închisorii pe o perioadă de probațiune de 2 ani.

Totodată, a fost menținut sechestrul pe ½ din bunurile ce aparțin condamnaților în valoare de peste 1 milion lei, în vederea garantării executării pedepsei aplicate sub formă de amendă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#afacerist #condamnare #corupere activa #persoane publice #procurori

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.