Compania care extrage petrol pe lacul Beleu, situat în rezervația științifică Prutul de Jos din raionul Cahul, este vizată în dosarul Furtul miliardului. Despre aceasta a anunțat deputata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Ina Coșeru, în cadrul emisiunii „Teritoria Svobodi” de la RLIVE TV, care a spus că lacul se apropie de un dezastru ecologic, scrie rupor.md.

„În ultimul timp, Republica Moldova pierde foarte multe resurse de apă din cauza faptului că clima se schimbă și avem foarte puține păduri. Nivelul apei a scăzut mult în lacul Beleu. La extragerea petrolului, după cum s-a dovedit, se încalcă legislația de mediu a Republicii Moldova. Această zonă a suferit foarte mult din cauza unui agent economic căruia nu-i păsa cum se extrage petrolul. Reprezentanților comisiei parlamentare speciale, care a efectuat controale la fața locului, li s-a spus ce s-a întâmplat de-a lungul mai multor ani în acea zonă. În timpul inundațiilor de primăvară, petrolul a plutit în toată rezervația, iar cu toate acestea lacul este delta Prutului”, a spus vicepreședinta Comisiei mediu și dezvoltare regional a Parlamentului.

În 2017, licența de producție de petrol a expirat, iar cu toate acestea, agentul economic a continuat activitatea chiar și în 2022, până la inspecția Comisiei. Raportul a fost prezentat Parlamentului în iulie 2022. Inspectoratul pentru Protecția Mediului (IPM) a efectuat multiple controale în această zonă.

„Prejudiciul cauzat de poluarea cu petrol este estimat la aproximativ 200 de milioane de lei. A fost deschis și un dosar penal, iar cei care se fac vinovați, pe lângă amenzile pe care trebuie să le achite, mai trebuie și să readucă teritoriul la starea inițială. O altă problemă cu care ne confruntăm în această zonă este tăierea ilegală a copacilor”, a precizat șeful Inspectoratului pentru Protecția Mediului (IPM), Ion Bulmaga.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Procuratura, potrivit lui Bulmaga, ar fi deschis două dosare privind tăierile ilegale, întrucât prejudiciul se ridică la aproape jumătate de milion de lei. De asemenea, potrivit deputatei Ina Coșeru, compania care extrage petrol de pe lacul Beleu este implicată în dosarul furtului miliardului.

„Extragerea de petrol de lângă Lacul Beleu este asociată cu furtul miliardului, deoarece s-au luat împrumuturi de la Banca de economii pentru producția de petrol. Vorbim de 500 de milioane de lei prejudiciu”, a precizat Coșeru.

Până acum, nimeni nu a fost tras la răspundere. La finalizarea anchetei, materialele cauzei vor fi puse pe masa judecătorilor, care vor pronunța un verdict: cine și cum trebuie pedepsit.

„Pentru exploatarea ilegală, legea prevede despăgubiri pentru prejudiciul cauzat și răspunderea pentru fapta ilegală. Totul depinde de gravitatea infracțiunii; Codul penal prevede și pedeapsa cu închisoarea”, a mai adăugat Bulmaga.

Lacul Beleu, ocupă o treime din suprafaţa rezervaţiei Prutul de Jos. Lacul este un relict al Dunării şi are o vechime de peste 5-6 mii.

#Cahul #dezastru ecologic #dosar #Lacul Beleu

Guvernul reacționează la nemulțumirile membrilor Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM). Serviciul de presă a cabinetului de miniștri notează că a comunicat „transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale”.

Reprezentanții Executivului susțin că au fost prezentate public criteriile care au stat la baza amalgamării, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați.

„Guvernul a explicat în repetate rânduri ce urmează după etapa voluntară și care sunt pașii următori ai reformei. Astfel, etapa actuală se desfășoară în conformitate cu ceea ce a fost comunicat anterior. Totodată, acțiunile întreprinse în această etapă se înscriu în atribuțiile legale ale Guvernului. Constituția stabilește că organizarea administrației locale și a teritoriului se reglementează prin lege organică, iar această decizie aparține Parlamentului. În același timp, Constituția conferă Guvernului dreptul de inițiativă legislativă, inclusiv în acest domeniu.

Asta înseamnă că Guvernul are competența să pregătească reforma: să analizeze situația existentă, să evalueze capacitatea administrativă a unităților administrativ-teritoriale, să identifice soluții de consolidare teritorială, să consulte autoritățile locale și să elaboreze propunerea legislativă care urmează să fie înaintată Parlamentului. Aceste responsabilități sunt prevăzute de cadrul legal care reglementează rolul Guvernului și al Cancelariei de Stat în reforma administrației publice locale.

Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează.

Guvernul va continua consultările cu primarii, aleșii locali și comunitățile. Obiectivul rămâne același: consolidarea capacității administrației publice locale și asigurarea unor servicii publice mai bune pentru cetățeni”, se arată în reacție.

Membrii CALM au raportat public mai multe nereguli și presupuse abuzuri, în contextul procesului de amalgamare. Conform lor, procedura normativă nu este reglementată prin lege, iar consultările ar fi fost mimate.