Premierul ungar, Viktor Orban, nu a primit nimic în schimbul votului său pentru ajutorul de 50 de miliarde acordat de Uniunea Europeană pentru susținerea efortului de război al Ucrainei împotriva invaziei ruse, scriu joi, 1 februarie curent, Politico și The Guardian, citând surse politice de la Bruxelles.

Orban a cedat pur și simplu în fața presiunii celorlalți 26 de lideri europeni, mai arată sursele citate. Singurele concesii făcute sunt minore și îi permit liderului de la Budapesta să-și prezinte acasă înfrângerea drept victorie.

Ajutorul financiar de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina a fost adoptat în unanimitate, după cum a anunțat președintele Consiliului European, Charles Michel, la finalul unei ședințe de numai 10 minute.

„Toți cei 27 de lideri au convenit asupra unui pachet suplimentar de sprijin de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina în cadrul bugetului UE.”

Asta înseamnă că toți liderii europeni au votat „pentru”, inclusiv premierul maghiar Viktor Orban, și că nu a mai fost nevoie ca acesta să fie rugat să părăsească sala și să se voteze în lipsa lui, cum s-a întâmplat la votul pentru începerea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Republica Moldova.

Surse politice citate de The Guardian au declarat că Viktor Orban nu a primit nimic în schimbul votului său.

„Nu a primit nimic”, a spus delegatul uneia dintre țările implicate în negocierile de joi dimineață, potrivit The Guardian. „Pur și simplu nu a mai văzut nicio opțiune”, a declarat o altă sursă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Concesii pentru Orban

Liderul de la Budapesta a cedat pur simplu în fața unității și presiunii celorlalți 26 de lideri UE, scrie și Politico.

Întrebată dacă vreunul dintre liderii europeni l-a amenințat pe Orban cu repercusiuni, având în vedere discuțiile despre ridicarea dreptului său de vot sau sancționarea economiei ungare, o sursă a declarat pentru de Guardian: „Nu cred că a fost nevoie să facă o amenințare mare, dar ultimele săptămâni au arătat o mare unitate între cei 26. Așa că nu cred că cel mai mare gest de amenințare făcut în weekend (sabotarea economiei Ungariei) a avut sens. Dar a fost clar că era foarte mult pe cont propriu”.

Concesia făcută de liderii europeni este că, în cazul ajutorului de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, va exista un raport anual al Comisiei Europene privind implementarea pachetului de ajutor (cum se cheltuiesc banii) și va exista o dezbatere la nivelul liderilor privind implementarea pachetului.

Dacă se va considera necesar, peste doi ani Consiliul European va cere Comisiei Europene să propună o revizuire a noului buget, potrivit ultimei versiuni a proiectului de concluzii al Consiliului European, văzută de Politico. De asemenea, liderii UE au mai adăugat în acord o declarație care face trimitere la concluziile summitului Consiliului European din decembrie 2020, „privind aplicarea mecanismului de condiționalitate”.

În 2020, liderii au convenit să creeze un nou mecanism care să permită blocului să suspende finanțarea UE pentru un stat membru dacă încălcarea principiilor statului de drept afectează sau riscă să afecteze grav buna gestionare financiară a bugetului UE sau protecția intereselor financiare ale blocului. Mecanismul a fost declanșat ulterior pentru a suspenda o parte din finanțarea UE pentru Ungaria.

La momentul respectiv, ei au precizat că „aplicarea mecanismului de condiționalitate în temeiul regulamentului va fi obiectivă, echitabilă, imparțială și bazată pe fapte, asigurând un proces echitabil, nediscriminarea și tratamentul egal al statelor membre”.

„Nu era supărat, știa deja”

Concesiile sunt considerate minore la Bruxelles, deoarece liderii au evitat un scenariu în care Orban ar avea posibilitatea de a exercita un veto anual asupra ajutorului financiar pentru Ucraina. Dar, în acest fel, Orban poate proclama victoria acasă, spunând că Ungaria a obținut o revizuire, mai scrie Politico.

Acordul istoric de azi vine după o serie de întâlniri în grupuri mai mici ale liderilor europeni cu Viktor Orban. Charles Michel și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, împreună cu liderii Franței, Germaniei și Italiei au avut o întâlnire cu ușile închise cu premierul ungar.

Întâlnirea a fost apoi extinsă și cu alți lideri, inclusiv premierul olandez Mark Rutte, premierul polonez Donald Tusk și premierul belgian Alexander De Croo. Mai multe surse politice au declarat pentru The Guardian că au avut impresia că Viktor Orban știa că jocul s-a terminat încă de dimineață.

„Nu era supărat sau ceva de genul acesta, dar știa deja”, a declarat o sursă politică.

Consens între cele 27 de state ale UE: Ajutor suplimentar de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina

#ajutor #Ucraina #UE #Ungaria #Viktor Orban

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.