Șeful diplomaţiei Uniunii Europene, Josep Borrell, a avertizat sâmbătă, 3 februarie curent, că există riscul unei noi escaladări a tensiunilor din Orientul Mijlociu, după bombardamentele americane asupra unor grupări din Siria și Irak care au legături cu Iranul și după informațiile conform cărora Israelul vrea să își ducă lupta împotriva Hamas inclusiv în orașul Rafah, scrie Politico.

„Toată lumea ar trebui să încerce să evite ca situația să devină explozivă”, a declarat Borrell înainte de a prezida la Bruxelles o reuniune informală a miniștrilor de externe ai statelor membre UE, adăugând că Orientul Mijlociu „este un butoi cu pulbere care poate exploda”.

Armata americană a lansat vineri atacuri aeriene împotriva a 85 de ținte care au legături cu Gărzile Revoluționare ale Iranului și cu grupări proiraniene din Irak și Siria.

Președintele SUA, Joe Biden, a avertizat că Washingtonul va „continua” represaliile pentru atacul cu dronă de la sfârșitul săptămânii trecute, în urma căruia au fost uciși trei soldați americani de la baza militară „Tower 22″ din Iordania.

În timp ce bombardamentele americane ar fi ucis peste 40 de persoane, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Nasser Kanaani, a declarat, într-un comunicat, că acestea reprezintă „o altă greșeală aventuroasă și strategică a Statelor Unite, care nu va avea ca rezultat decât creșterea tensiunii și instabilității în regiune”.

Rusia a cerut o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite (ONU), potrivit AFP.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Facem apel la toate părțile să încerce să evite o escaladare”

Întrebat despre această situație, Borrell a declarat: „Facem apel la toate părțile să încerce să evite o escaladare”.

Josep Borrell și-a exprimat, de asemenea, profunda îngrijorare privind războiul dintre Israel și Hamas, spunând că aproximativ 1 milion de palestinieni „au fost strămutați progresiv spre granița egipteană”. „Ei (israelienii, n.r.) au pretins că sunt zone sigure, dar, de fapt, ceea ce vedem este că bombardamentele care afectează populația civilă continuă și creează o situație foarte gravă”, a spus Borrell, subliniind că acest război din Fâșia Gaza, declanșat de Israel împotriva Hamas, a creat „un efect de domino”.

„Atât timp cât războiul din Gaza continuă, este foarte greu de crezut că situația din Marea Roșie se va îmbunătăți, deoarece un lucru este legat de celălalt”, a adăugat șeful diplomației europene.

După ce forțele rebelilor Houthi, susținute de Iran, au început să atace navele din Marea Roșie în ceea ce descriu ca fiind „acte de solidaritate” cu palestinienii, au fost efectuate o serie de atacuri aeriene asupra țintelor Houthi situate în Yemen, în cadrul operațiunii americano-britanice „Prosperity Guardian”, aflată în derulare. UE își propune să lanseze o misiune navală în regiune la sfârșitul acestei luni care să ajute la protejarea navelor internaționale de atacuri, dar încearcă să se diferențieze de operațiunea americano-britanică, Borrell reiterând că misiunea va fi doar „defensivă”.

Misiunea UE nu a primit încă aprobarea finală, în așteptarea unei reuniuni a miniștrilor de externe, programată pe 19 februarie, iar Borrell a precizat că speră ca aceasta să fie operațională până la sfârșitul lunii.

#Hamas #Israel #Josep Borrell #Orientul Mijlociu #razboi

Rusia s-a retras oficial din Convenţia europeană pentru prevenirea torturii, Consiliul Europei precizând că prin aceasta se va pune capăt oricărei monitorizări independente a închisorilor ruseşti, relatează Digi24.

Astfel, comitetul european pentru prevenirea torturii nu mai poate verifica modul în care sunt trataţi deţinuţii în Rusia, notează sursa citată.

Moscova şi-a anunţat anul trecut intenţia de a se retrage din convenţie. Retragerea a intrat acum în vigoare.

Deşi Rusia a făcut parte din această convenţie încă de la sfârşitul anilor ’90, activiştii pentru drepturile omului au semnalat în mod constant că tortura şi tratamentele degradante sunt larg răspândite în secţiile de poliţie şi în centrele de detenţie din Rusia. De asemenea, aproape toţi prizonierii de război ucraineni eliberaţi în cadrul unor schimburi de prizonieri au relatat că au fost supuşi torturii în Rusia.

Comitetul a vizitat 450 de centre de detenţie în cadrul a 30 de misiuni între anii 1998 şi 2021. Cu toate acestea, comitetul a precizat că Rusia a fost singura ţară care aproape de fiecare dată nu a permis publicarea ulterioară a rapoartelor privind aceste vizite. Potrivit comitetului, au fost publicat rapoarte doar pentru patru dintre vizitele în Rusia.

După declanşarea războiului Rusiei în Ucraina, comitetul a anunţat că nu i s-a mai permis să efectueze nicio vizită.

Organismul a menţionat că a primit în mod repetat sesizări privind acte de tortură şi abuzuri în Rusia, precum şi în zonele din Ucraina aflate sub ocupaţie rusă.

Moscova şi-a justificat retragerea din convenţie afirmând că nu mai poate participa la comitetul pentru prevenirea torturii.