Un fost avocat a fost condamnat la 11 ani de închisoare cu executare, printr-o sentință a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, pronunțată la 2 februarie 2024. Acesta este învinuit de săvârșirea a 8 episoade de trafic de influență. Cauza penală respectivă a fost disjunsă în luna februarie 2021, de către Procuratura Anticorupție, cauza de bază fiind pornită în temeiul mai multor denunțuri.

„Potrivit materialelor, în anul 2015, avocatul ar fi solicitat și primit de la o pârâtă și fiul acesteia – 1.000 euro pentru a influența un judecător din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și 1.300 euro pentru a influența experții tehnici, în vederea soluționării cauzei civile în favoarea acesteia.

Într-un alt episod din 2015, avocatul a pretins și primit de la denunțători, 10 000 euro, pentru a influența un judecător din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Botanica, ca acesta să emită o decizie favorabilă reclamanților în cadrul unei cauze civile, însă cererea acestora a fost respinsă.

În anul 2017, reprezentând interesele unui învinuit pe o cauză penală aflată în gestiunea Procuraturii municipiului Chișinău, a pretins de la ultimul suma de 1 500 euro, primind 500 euro, pentru a influența un expert în expertiza medico-legală, ca acesta să indice că denunțătorul nu era în stare de ebrietate în momentul accidentului. Ulterior, după expedierea cauzei penale la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a mai pretins 10 000 euro, pentru „a rezolva problema altfel”, fiind refuzat de denunțător.

Tot el, în anul 2016, sub pretextul influenței asupra unui judecător din cadrul Judecătoriei Ialoveni, a solicitat și primit de la familia unui inculpat, învinuit de comiterea unui omor, suma de 5000 euro și 66000 lei, pentru ca ultimul să fie achitat sau să fie condamnat la un termen de închisoare mai mic decât cel prevăzut de lege.

Într-un alt caz, în 2016, reprezentând interesele unui învinuit în ordine de apel și susținând că personal și prin intermediul soției acestuia, care era judecător la Curtea de Apel Chișinău are influență asupra judecătorilor din cadrul Curții de Apel Chișinău, a solicitat de la rudele învinuitului – 15 000 euro, pentru a influență judecătorii să admită apelul, să caseze sentința primei instanțe și să-l achite pe condamnat.

În anul 2014, sub același pretext, de influență prin intermediul soției acestuia, a pretins și primit de la rudele unui inculpat, suma de 10 000 euro, pentru a influența judecătorii din cadrul Curții Supreme de Justiție să admită recursul ordinar, însă acesta a fost respins și să influențeze judecătorii din cadrul Judecătoriei Căușeni, ca aceștia să admită cererea de revizuire a cauzei penale și emiterea sentinței de achitare a inculpatului”, informează Procuratura Anticorupție (PA).

Judecarea cauzei a durat un an, iar fostul avocat nu și-a recunoscut vinovăția, și nici nu s-a prezentat la ședințele de judecată.

„Prin sentința din 2 februarie 2024, instanța a recunoscut vinovat inculpatul de comiterea infracțiunilor de trafic de influență, stabilindu-i prin cumul parțial al pedepselor, pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 10 ani”, mai anunță procurorii.

În februarie 2022, ex-avocatul a fost condamnat de Curtea Supremă de Justiție (CSJ) la 3 ani de închisoare, pentru că a pretins și primit bani pentru a influența persoanele publice din cadrul Procuraturii Cimișlia şi a Judecătoriei Cimișlia, personal cât și prin intermediul soției sale care exercita funcția de judecător, în vederea soluționării pozitive a unei cauze penale.

„Pentru cumul de Sentințe, adăugându-i parțial la pedeapsa aplicată prin noua sentință, partea neexecutată a pedepsei stabilite prin Decizia CSJ din 13 decembrie 2022 (3 ani de închisoare), fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă – închisoare pe un termen de 11 ani, în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea dreptului de a desfășura activitatea de avocat pe un termen de 5 ani. De asemenea, s-a dispus confiscarea de la condamnat cu trecerea în folosul statului a sumei de 37 000 euro, convertiți în moneda națională, cu aplicarea cursului oficial al leului moldovenesc, valabil la data executării Sentinței și 66 000 lei, ca bani rezultați din infracțiune. Actualmente, condamnatul este anunțat în căutare în baza încheierii din 12 iunie 2023”, mai adaugă PA.

Sentința poate fi contestată cu apel la Curtea de Apel Chișinău în termen de 15 zile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anterior (10.10.2022), de către Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, acesta a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod Penal și condamnat la 8 ani de închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis precum și o pedeapsă complementară obligatorie sub forma de privarea de dreptul de a desfășura activitate de avocat și sau activitate legată de gestionarea sau administrare bunurilor materiale pe un termen de 5 ani. Cauză care la moment se află în Curtea de Apel.

Notă: Persoana acuzată de săvârșirea unei infracțiuni este prezumată nevinovată atâta timp cât vinovăția sa nu va fi constatată printr-o hotărâre judecătorească de condamnare definitivă.

#avocat #condamnare #sentinta

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.