În cazul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Toma Ciorbă și al Spitalului Dermatologie și Maladii Comunicabile are loc fuzionarea prin absorbție. O spune ministrul Ala Nemerenco, potrivit căreia o astfel de reformă era necesară întrucât Ministerul Sănătății a obținut finanțare pentru dotarea unui laborator microbiologic modern, iar infrastructura spitalului Toma Ciorbă nu permite amenajarea unui astfel de laborator, notează ipn.md.

Ala Nemerenco spune că scandalul iscat în jurul spitalului Toma Ciorbă a avut menirea să inducă în eroare opinia publică, toți medicii de bună-credință din instituție înțelegând necesitatea reformării acestei instituții. Potrivit Alei Nemerenco, spitalul nu dispune de secție de reanimare, fapt inimaginabil pentru un spital de boli infecțioase.

„Spitalul Toma Ciorbă nu suferă modificări. Medicii au spus că au fost în prima linie în perioada COVID, dar nu sunt de acord. Ei nu au avut posibilitatea să fie în prima linie, deși ar fi trebuit, din cauza că nu au avut o secție de reanimare. Și orice pacient care ajungea într-o stare mai gravă trebuia transferat în alt spital. Problema este că noi nu avem unde să-l dislocăm la Spitalul Toma Ciorbă. Când a venit delegația din Franța, administrația a arătat o clădire cu două etaje, într-o stare deplorabilă, și a spus urmează să se repare clădirea și ulterior acolo va fi amenajat laboratorul. Francezii au plecat speriați. Erau ei rușinați de obrăznicia noastră. Eu le-am spus că voi găsi spațiu la celălalt spital și vom avea un laborator modern, așa cum merită cetățenii Republicii Moldova”, a spus Ala Nemerenco.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit ministrului, autoritățile au obținut o finanțare generoasă din partea unei fundații franceze care urmează să doteze cu echipament modern un laborator microbiologic. Ala Nemenreco spune că starea deplorabilă în care se află clădirea spitalului Toma Ciorbă nu permite deschiderea laboratorului în incinta acestei instituții.

#medici #Nemerenco #scandal #Toma Ciorba

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.