Peste 1000 de participanți și peste 40 de experți în securitate cibernetică, zeci de oficiali și specialiști interesați de acest domeniu au fost parte din Moldova Cybersecurity Forum 2024. Evenimentul a fost inaugurat de prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean și de viceprim-ministrul, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, care au menționat că securitatea cibernetică a țării reprezintă o prioritate națională.

Dorin Recean, prim-ministrul Republicii Moldova: „Securitatea cibernetică devine tot mai importantă. Este timpul ca noi toți, și ca angajați în sectorul public, și ca întreprinzători, și ca angajați în sectorul privat, și ca cetățeni, să atragem tot mai mult atenția asupra acestui aspect și să investim tot mai mult în securitatea cibernetică”.

Dumitru Alaiba, viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării: „Moldova Cybersecurity Forum este un eveniment extrem de important pentru guvern, minister și, desigur, pentru întreaga societate. Avem nevoie de o economie sigură și odată cu procesul de digitalizare trebuie neapărat să avem și instituții care să asigure un nivel înalt de reziliență. De aceea, în ultima perioadă, am stabilit parteneriate importante cu prietenii noștri din afara țării și am construit două instituții noi, care vor avea rolul de a consolida securitatea cibernetică a țării”.

La forum au fost și reprezentanții principalilor parteneri de dezvoltare ai Republicii Moldova. Aceștia au dat asigurări că vor susține și în continuare eforturile țării noastre de a-și consolida și dezvolta securitatea cibernetică.

Kent D. Logsdon, ambasadorul SUA în Moldova: „Sub o presiune extraordinară, Moldova a ales calea reformelor și a integrării europene, demers pe care SUA îl susțin în totalitate și am văzut deja rezultate în acest sens. Pentru a proteja aceste progrese, trebuie să creștem reziliența Moldovei în fața atacurilor cibernetice și a războiului informațional declanșat de Rusia”.

Erika Hasznos, șef adjunct al Delegației UE în Moldova: „Securitatea cibernetică a Republicii Moldova necesită o atenție sporită, pentru că riscurile privind atacurile cibernetice sunt mari și trebuie să fiți pregătiți. Este foarte important că ne-am adunat aici și discutăm despre potențialele riscuri și despre cum putem să ne ajutăm reciproc, deoarece securitatea cibernetică se bazează pe cooperare și pe încredere între mai mulți actori”.

Forumul a început cu lansarea a două instituții noi – Agenția Națională pentru Securitate Cibernetică și Institutul Național de Inovații în Securitatea Cibernetică „Cybercor”. Agenția are un rol esențial în asigurarea unui mediu digital sigur, prin protejarea infrastructurii critice a statului și a societății de atacurile cibernetice. În urma unui concurs, director al Agenției a fost numit Mihai Lupașcu, care a ocupat până acum funcția de secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

„Prima și cea mai importantă misiune a noastră va fi să sporim reziliența și securitatea cibernetică a Republicii Moldova. Vom fi un punct unic de contact pentru toți furnizorii de servicii critice, pentru mediul de afaceri și pentru publicul larg. Vreau să dau asigurări că vom depune toate eforturile ca să avem cea mai bună echipă și să colaborăm cu instituțiile din toată lumea, pentru a fi pregătiți de eventuale provocări și pentru a preveni atacurile cibernetice”, a menționat Mihai Lupașcu, directorul Agenției Naționale pentru Securitate Cibernetică.

Institutul Naţional de Inovaţii în Securitatea Cibernetică „Cybercor” va contribui la dezvoltarea abilităților studenților și profesioniștilor în cibernetică. Acesta se află la Universitatea Tehnică a Moldovei și dispune de laboratoare specializate în simulări de amenințări în securitate cibernetică, un centru de operațiuni de securitate cibernetică, spații tehnice, săli de pregătire și o cameră de servere cu modele de scenarii de securitate cibernetică.

„Unul dintre principalele scopuri ale Institutului va fi să consolideze și să dezvolte programul de studii în domeniul securității cibernetice. De asemenea, vom avea diferite traininguri pentru specialiștii în securitate cibernetică și pentru funcționarii publici, astfel încât să fie capabili să dezvolte noi politici în acest domeniu. Suntem siguri că „Cybercor” va fi o poveste de succes”, a spus Viorel Bostan, rectorul UTM.

Ulterior, în cadrul evenimentului au urmat mai multe paneluri de discuții și discursuri ale speakerilor internaționali, care s-au axat pe subiecte precum: amenințările cibernetice regionale, elaborarea strategiilor de securitate cibernetică, competențele esențiale într-un ecosistem cibernetic, cooperarea regională pentru o siguranță colectivă și altele.

„Deja de mulți ani, specialiștii din întreaga lume depun eforturi constante pentru a preveni atacurile cibernetice. De ce atunci încă nu am câștigat acest război? Poate fi din cauză că nu există suficiente resurse pentru centrele de securitate cibernetică, sau există o problemă de comunicare între domeniul politic și cel tehnologic, dar cel mai important este că acest domeniu este în continuă schimbare și totul e abstract. Scopul nostru acum este să implicăm și oamenii simpli în aceste eforturi, să le explicăm exact ce au de făcut pentru a fi protejați”, a specificat Laura Striegel, șefa Departamentului Relații Internaționale a Centrului pentru Securitate Cibernetică din Belgia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Printre invitații speciali ai forumului s-a numărat și Paul Tumelty, liderul regional al Mandiant, una dintre cele mai importante companii de securitate cibernetică din lume. El a vorbit despre importanța prevenirii atacurilor cibernetice și a securizării infrastructurilor critice.

„Nu o să fie un drum ușor, o să vă ia ani întregi ca să dezvoltați domeniul securității cibernetice în Moldova, dar ceea ce pot spune acum e că ați făcut pașii corecți prin lansarea celor două instituții. Acum trebuie să vă concentrați eforturile asupra creării unor echipe puternice și să stabiliți relații de colaborare cu alți actori”, a precizat Paul Tumelty, lider regional Mandiant.

Evenimentul a fost încheiat cu discuții despre noile tehnologii în sistemul educațional și rolul acestora în instruirea tinerei generații și a funcționarilor publici. Moldova Cybersecurity Forum 2024 a fost organizat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării sub egida prim-ministrului Republicii Moldova, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Universitatea Tehnică a Moldovei, cu suportul USAID și Ambasadelor Suediei și Marii Britanii la Chișinău, precum și EU Partnership Mission și e-Governance Academy.

#Cybersecurity Forum #eveniment #Moldova #premiera

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.