Şeful Statului Major al Armatei, generalul Gheorghiţă Vlad, a afirmat marți, 13 februarie curent, că militarii nu au legislaţia necesară pentru a doborî dronele de atac care ar mai intra în spaţiul aerian al României, aşa cum s-a întâmplat anul trecut. Potrivit generalului, pentru asta ar fi nevoie de modificarea a patru legi.

„În momentul de faţă, Armata României nu poate să ducă operaţii de luptă pe timp de pace. Trebuie dată o stare excepţională, stare de asediu sau stare de război. Armata României nu poate să opereze sistemele de armament în afara obiectivelor militare sau a terenurilor de instrucţie pe care le avem în momentul de faţă”, a declarat şeful Statului Major al Apărării la Europa Liberă.

Trebuie modificate patru legi, spune gen. Gheorghită Vlad. Şi, completează el, la una dintre ele este luată în calcul „o nouă iniţiativă legislativă care să permită să operăm şi pe timp de pace sub auspiciile unei operaţii militare”. Este vorba despre: Legea Apărării Naţionale, Legea de organizare şi funcţionare a Ministerului Apărării Naţionale, Legea privind Regimul Armelor şi Muniţiilor şi Legea 257/2021 privind modul de acţiune împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian al României.

„În această lege (n.r. – Legea privind modul de acţiune împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian al României), la articolul opt, de exemplu, pentru că drona este încadrată la aeronavă fără pilot, [militarii – n.r.] trebuie să respecte aceleaşi reguli dacă este combătută, adică: să se ridice serviciul de poliţie aeriană, avionul să dea semnale că s-a încălcat teritoriul sau spaţiul aerian naţional. Şi sunt patru – cinci etape.(…) Drona respectivă bineînţeles că n-o să răspundă la toate alea, că nu e un pilot care să vadă”, a explicat şeful Statului Major al Apărării, argumentând că drona sau rămăşiţa de dronă nu trebuie echivalată cu o aeronavă şi să răspundă bazei legale pe care o avem în momentul de faţă, ea trebuie asimilată la muniţie, la loitering (n.r. muniţie teleghidată), la alt mijloc, astfel încât să-i dea posibilitatea celui care utilizează sistemul de armament să ia o decizie în momentul respectiv. „Pentru că timpul de acţiune este foarte scurt din momentul în care a trecut din spaţiul aerian al Ucrainei în spaţiul aerian al României”, a continuat generalul Gheorghiţă Vlad.

În interviul acordat Europa Liberă, şeful Statului Major al Apărării a explicat că, anul trecut, militarii au mai avut şi un alt impediment în doborârea dronelor străine, altul decât cel legislativ. „Era un deficit de mijloace. Abia acum a fost semnat contractul cu un furnizor din Coreea de Sud”, a susţinut generalul Gheorghiţă Vlad. La întrebarea „Adică n-aţi avut proiectile?”, el a replicat: „Nu am avut sisteme de combatere. Proiectilul este partea sistemului de angajare”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#armata #drone #Gheorghiţă Vlad #Romania #Rusia

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.