Conform Raportului anual privind piața unică și competitivitatea, publicat de Comisia Europeană miercuri, se constată că companiile din România și Ungaria se confruntă cu cele mai ridicate tarife la energie din Uniunea Europeană. Aceste tarife sunt aproape de trei ori mai mari decât cele plătite de firmele din Finlanda, scrie Agerpres.

Raportul subliniază că agresiunea Rusiei în Ucraina a generat o criză energetică ce a afectat semnificativ gospodăriile și competitivitatea industriei europene. Prețurile energiei electrice pentru industriile de mari dimensiuni în UE au fost ușor mai mici decât cele din Japonia și Regatul Unit până în 2021, deși de două ori mai mari decât cele din SUA. Din 2021 și în continuare, în urma șocului provocat de invazie, diferența de preț față de SUA a crescut, afectând competitivitatea UE. Desigur, deși prețurile la energie au cunoscut o scădere în prezent, acestea rămân considerabil peste tendințele anterioare pe termen lung și mențin o constantă superioritate față de regiunile concurente. Astfel, prețul mediu plătit de o companie de talie medie din UE a ajuns la 0,21 euro pe kilowatt-oră (KWh) în 2023, comparativ cu 0,18 euro în 2022.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În cadrul companiilor mijlocii din România, tarifele la electricitate se situează în fruntea listei în UE, atingând suma de 0,33 euro pe KWh, urmate de cele din Ungaria, care plătesc 0,30 euro pe KWh. În contrast, cele mai mici tarife au fost identificate în Finlanda și Portugalia, la 0,10 euro pe KWh.

Raportul Executivului european evidențiază că Marea Britanie a înregistrat creșteri semnificative în tarifele la energie, în timp ce prețurile la energie în SUA au rămas la un nivel redus.

De asemenea, raportul Comisiei indică că ponderea energiei din surse regenerabile în Uniunea Europeană a atins 23,02% în 2022. În comparație, în 2020, ultimul an cu date comparabile disponibile, ponderea energiei din surse regenerabile era de două ori mai mare în UE decât în SUA și Japonia. Obiectivul Uniunii Europene pentru anul 2030 este să atingă 42,5% din energia utilizată din surse regenerabile.

#electricitate #facturi #Roamania

Ucraina trebuie să ia măsuri concrete pentru a garanta drepturile maghiarilor din Transcarpatia înainte de deschiderea unor noi clustere de aderare la UE, a declarat premierul ungar Peter Magyar, transmit știrileprotv.ro.

Magyar a menționat că, în iunie, a fost încheiat un acord politic între guvernele ungar și ucrainean în ce privește drepturile în materie de educație, cultură, limbă și administrație ale maghiarilor din Transcarpatia, însă măsurile concrete promise nu au fost încă puse în aplicare, potrivit Agerpres.

Peter Magyar cere măsuri concrete din partea Ucrainei

Premierul ungar a adăugat că Partidul Tisza, pe care îl conduce, a sprijinit deschiderea primului și celui de-al șaselea cluster, însă capitole suplimentare ar trebui să fie deschise doar pe baza performanțelor în îndeplinirea criteriilor de aderare.

Magyar a dat exemplul Serbiei, care a început procesul de aderare acum 12 ani, dar pentru care au fost deschise doar două din cele șase clustere. El a amintit, de asemenea, că în Serbia trăiesc aproape 300.000 de maghiari, iar mulți dintre ei fac naveta în Ungaria la muncă sau studii, stând adesea ore întregi la coadă la granița Schengen.

„Din acest motiv (…) și din onestitate, nu este corect faptul că toată lumea cere acum să deschidem clustere pentru Ucraina, deși nu există niciun progres în negocierile privind primul și al șaselea cluster”, a arătat el.