Iaurtul cu fructe este un produs alimentar popular, apreciat de mulți consumatori pentru gustul său delicios și consistența sa cremoasă. Cu toate acestea, puțini sunt conștienți de ingredientele reale din spatele aromei și culorii atrăgătoare a acestui produs lactat.
De la îndulcitori artificiali și arome artificiale până la conservanți și coloranți, iaurtul cu fructe poate conține o serie de ingrediente controversate sau nedorite care pot ridica întrebări cu privire la beneficiile sale pentru sănătate.

Pentru a descoperi cu adevărat ce se ascunde în iaurtul cu fructe, este esențial să analizăm cu atenție eticheta produsului și să fim conștienți de toate ingredientele listate. În același timp, este important să cunoaștem diferența între aromele naturale și cele artificiale, precum și să înțelegem impactul pe care anumiți conservanți sau îndulcitori pot să-l aibă asupra sănătății noastre.

Iaurtul cu fructe este privit ca fiind un aliment sănătos pentru simplul fapt că ingredientul său principal îl constituie fructele. Însă o analiză atentă a etichetei produsului va dezvălui o realitate diferită. Conform medicului nutriționist Mihaela Bilic, aceste produse conțin de fapt un număr semnificativ de calorii, putând rivaliza chiar cu un desert precum înghețata.

Potrivit specialistului, orice tip de lapte conține 3,5 grame de lactoză, ceea ce înseamnă că din gramele de zaharuri trebuie să scădem 3,5, iar valoarea obținută reprezintă zahărul rafinat adăugat.

“Avem aici un produs cu 6,5 grame de zaharuri. Dacă dăm 3,5 la o parte ne rămân 3 grame de zahăr rafinat adăugat. La cealaltă extremă avem un produs care are 14,3 grame de zaharuri, deci aproape 10 grame de zahăr rafinat adăugat.

Ce înseamnă 10 grame? Țineți cont că o linguriță de zahăr are 5 grame, așa că într-un astfel de produs aveți două lingurițe de zahăr la suta de grame de produs.

Noi îl numim iaurt cu fructe, dar el este mai degrabă o budincă, o șarlotă, un deșert. Are calorii cât înghețata”, a precizat medicul nutriționist.

Mihaela Bilic oferă și recomandări privind alegerea iaurtului cu fructe. Ea ne sfătuiește să nu ne bazăm pe conținutul de grăsimi sau caloriile produsului, ci să acordăm atenție cantității de zahăr adăugată. Cu cât produsul conține mai puțin zahăr, cu atât este mai indicat să fie consumat.

“Din păcate, industria alimentară pune laolaltă și lactoza (adică zahărul natural din lapte) și zahărul rafinat așa că voi pe etichetă o să vedeți cuvântul zaharuri. Dacă vă doriți un iaurt cu fructe atunci mergeți pe o variantă cu cât mai puțin zahăr adăugat și asta înseamnă să nu depășească 7 grame de zaharuri pentru că altfel este budincă și un desert nu e egal un iaurt. Acum știți!”, a adăugat Mihaela Bilic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#fructe #iaurt #zahar

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.