„M-am întâlnit de nenumărate ori și eu cu fermierii – și eu, și alți reprezentanți ai conducerii țării. Știm că sunt probleme – și în Republica Moldova, și în alte țări. Această problemă majoră este generată de războiul Rusiei în Ucraina, care a distorsionat și piața, și căile prin care se exportă produsele cerealiere”. Comentariul a fost făcut vineri, 16 februarie curent, de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.

Amintim cu referire la un comunicat de presă, emis mai devreme, că Guvernul va pune la dispoziție un nou sprijin pentru producătorii de cereale afectați de crizele din ultimii ani. Astfel, aceștia vor putea contracta credite în valoare de 500 de mii de lei, cu o garanție de 90% din partea statului, pentru a putea începe sezonul agricol. La prima etapă, creditul va fi oferit pe o perioadă de până la 18 luni de acordare inițială și șase luni de grațiere de plată cu acoperirea dobânzii de până la 7%, ce va fi achitată de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA).

Noul mecanism a fost anunțat la întâlnirea prim-ministrului Dorin Recean și vicepremierului, ministrului Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, cu mai mulți producători agricoli. Urmare a discuțiilor, grupul de producători protestatari a anunțat că va sista protestul și va debloca drumul de acces spre vama Leușeni până marți, 20 februarie, când va avea loc o altă ședință la care va fi definitivat acest mecanism.

Totodată, șeful Cabinetului de miniștri a accentuat importanța modernizării afacerilor din domeniul agricol și analizei oportunității de prelucrare a unor culturi în anumite zone ale țării, pentru a evita pierderile. „Vreau să mulțumesc agricultorilor care muncesc foarte mult, cu sârguință, reușesc să aibă afaceri profitabile și să plătească impozite. Ajutăm domeniul agricol și vom continua să găsim și mai multe resurse”, a precizat premierul Dorin Recean.

CITEȘTE ȘI:
VIDEO Discuțiile fermierilor cu Recean: După o oră și jumătate s-au înțeles să se întâlnească marți
VIDEO Anunț de la agricultori: Vama Leușeni a fost deblocată până marți

La întâlnirea cu agricultorii, prim-ministrul Dorin Recean a mai îndemnat fermierii protestatari să nu blocheze căile de acces, deoarece acest lucru încalcă dreptul persoanelor la libera circulație, prejudiciază activitatea agenților economici și pune în pericol viața oamenilor. „Nu ajută să blocați drumurile și vămile. Din contra, impuneți un cost și mai mare asupra agenților economici, care achită taxe din care se plătesc subvențiile și ajutoarele, inclusiv în agricultură. Blocarea drumurilor și a vămilor nu va aduce mai multe subvenții sau alocări din partea Guvernului pentru agricultură. Guvernul este obligat să aibă grijă de absolut toate categoriile. Noi toți trecem printr-o perioadă destul de dificilă. Împreună trebuie să-i facem față”, a adăugat șeful Executivului.

CITEȘTE ȘI:
Agricultorii, despre ambulanța care nu a putut ajunge la pacient din cauza protestului: Se circulă prin câmp

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#fermieri #Maia Sandu #protest #razboi

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.