Președinta Maia Sandu s-a întâlnit luni, 19 februarie curent, cu reprezentanții mai multor asociații de afaceri din țară, cu care a vorbit despre referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Potrivit unui comunicat emis de Președinție, șefa statului a punctat că bunăstarea și nivelul de trai al tuturor cetățenilor depinde și de dezvoltarea economică a țării, iar o economie puternică și un mediu de afaceri competitiv pot fi construite doar în Uniunea Europeană.

„Președinta a subliniat importanța unei comunicări corecte despre UE în fiecare comunitate, inclusiv în mediile profesionale și de afaceri. Acest lucru va contribui la consolidarea sprijinului întregii societăți pentru proiectul de integrare europeană”, se menționează în comunicat.

Consultările pe subiectul referendumului vor continua și în următoarele săptămâni iar plebiscitul ar putea fi organizat în toamna anului curent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anterior, Maia Sandu a anunțat că își dorește ca referendumul să aibă loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, întrucât trebuie să avem o rată de participare cât mai înaltă la vot. Curtea Constituțională urmează să emită o opinie în acest sens. În acest context, șefa statului a menționat că-și dorește un nou mandat de președinte pentru a contribui la agenda europeană a Republicii Moldova.

#consultari publice #Maia Sandu #Președinție #referendum

Ucraina trebuie să ia măsuri concrete pentru a garanta drepturile maghiarilor din Transcarpatia înainte de deschiderea unor noi clustere de aderare la UE, a declarat premierul ungar Peter Magyar, transmit știrileprotv.ro.

Magyar a menționat că, în iunie, a fost încheiat un acord politic între guvernele ungar și ucrainean în ce privește drepturile în materie de educație, cultură, limbă și administrație ale maghiarilor din Transcarpatia, însă măsurile concrete promise nu au fost încă puse în aplicare, potrivit Agerpres.

Peter Magyar cere măsuri concrete din partea Ucrainei

Premierul ungar a adăugat că Partidul Tisza, pe care îl conduce, a sprijinit deschiderea primului și celui de-al șaselea cluster, însă capitole suplimentare ar trebui să fie deschise doar pe baza performanțelor în îndeplinirea criteriilor de aderare.

Magyar a dat exemplul Serbiei, care a început procesul de aderare acum 12 ani, dar pentru care au fost deschise doar două din cele șase clustere. El a amintit, de asemenea, că în Serbia trăiesc aproape 300.000 de maghiari, iar mulți dintre ei fac naveta în Ungaria la muncă sau studii, stând adesea ore întregi la coadă la granița Schengen.

„Din acest motiv (…) și din onestitate, nu este corect faptul că toată lumea cere acum să deschidem clustere pentru Ucraina, deși nu există niciun progres în negocierile privind primul și al șaselea cluster”, a arătat el.