În câteva săptămâni ar urma să ajungă, la Chișinău, motorina gratuită din România, destinată fermierilor din Moldova afectați de secetă. O spune prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, după ce autoritățile au reușit să convingă un agent economic să păstreze tot stocul de motorină, până ca acesta să fie distribuit agricultorilor moldoveni. Este vorba de 4 mii de tone de combustibil.

Declarația a fost făcută la o emisiune de la Pro TV Chișinău.

„(…) În sfârșit, Guvernul a reușit să convingă un agent economic să pună la dispoziție această capacitate de păstrare (n.r. a motorinei din România). Chiar și acum câteva zile am vorbit și cu premierul Ciolacu.

În această săptămână urmează să fie ajustată ordonanța, de urgență, a Guvernului României, și asta va declanșa, în câteva săptămâni, procesul de aducere a motorinei și a distribuției ei (…)”, a precizat Dorin Recean.

Anterior, atât premierul Dorin Recean, cât și ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, au menționat că Moldova nu dispune de un depozit de păstrare a resursei. Potrivit ministrului, au fost efectuate câteva licitații la care nu s-a înregistrat nici un agent economic, iar ulterior au urmat discuții directe și a fost identificată o companie din Căușeni, pregătită să transporte și să livreze carburantul destinat fermierilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

STOP CADRU Bolea explică de ce motorina din România ajunge greu la fermieri: Moldova nu are nici măcar 2 canistre

#agricultori moldoveni #Guvernul Romaniei #motorina

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.