Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    0%
  • USD
    17.9200
    0%
  • RUB
    0.2197
    0%
  • RON
    3.7663
    0%
  • UAH
    0.3945
    0%

Toate știrile

07 noiembrie 2026

Consiliul Suprem de Apărare al României ia măsuri de întărire a Forțelor Armate, după atacurilor rusești la graniță

21 Feb. 2024, 19:38
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Elena Putregai
21 Feb. 2024, 19:38 // Actualitate //  Elena Putregai

Consiliul Suprem de Apărare a României (CSAT) a dispus miercuri, 21 februarie curent, măsuri de întărire a apărării României, după ce a analizat „grava situaţie de securitate” de la graniță şi „implicaţiile pentru România”, cauzate de războiul declanșat de Rusia în Ucraina acum doi ani, transmite presa de peste Prut.

La ora 13.30, ședinţa CSAT a început la Palatul Cotroceni, sub conducerea președintelui Klaus Iohannis. La şedinţa condusă de președintele Klaus Iohannis participă premierul Marcel Ciolacu, ministrul apărării , Angel Tîlvăr, ministrul de interne, Cătălin Predoiu, ministrul de externe, Luminița Odobescu, ministrul economiei, Radu Oprea, ministrul finanțelor, Marcel Boloș, directorul SIE, Gabriel Vlase, și șeful Statului-Major, Gheorghiță Vlad.

Potrivit imaginilor publicate de Administrația Prezidențială, nu participă ministrul justiției, Alina Gorghiu.

Pe ordinea de zi a ședinței CSAT sunt incluse subiecte referitoare la:

  • Evoluţii privind situaţia de securitate în regiunea Mării Negre în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei şi implicaţii pentru România;
  • Progresele înregistrate în domeniul planificării apărării, în special privind derularea programelor de înzestrare şi demersurile de creștere a gradului de încadrare, precum şi retenția personalului;
  • Raport privind activitatea desfăşurată de Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică în anul 2023;
  • Raportul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării privind activitatea desfăşurată în anul 2023.

De asemenea, Administrația Prezidențială a anunțat că în cadrul ședinței CSAT vor fi analizate și „alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale”. Ultima întrunire a CSAT a avut loc pe 12 octombrie 2023. Atunci au fost abordate chestiunea consumului de droguri în rândul elevilor, dar și evoluția legată de situația de securitate în regiunea Mării Negre.

La ora 15:25, se știa că principala temă din ședința CSAT, prezidată de Klaus Iohannis, a constituit-o „grava situație de securitate din regiunea Mării Negre și implicațiile pentru România”, a transmis Administrația Prezidențială.

„Pentru țara noastră, situația de război din statul vecin menține riscurile de incidente care pot afecta teritoriul și cetățenii României, precum și pericolele în ceea ce privește siguranța navigației în Marea Neagră din cauza minelor în derivă și a acțiunilor ostile ale Rusiei”, spune Cotroceniul.

În acest context, membrii CSAT au analizat măsurile interne luate pentru protejarea integrității teritoriului și a populației și „au dispus măsuri de întărire a forțelor armate române, inclusiv prin asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerințelor de apărare a României”.

„La doi ani de la declanşarea de către Rusia a războiului de agresiune împotriva Ucrainei, situaţia de securitate din vecinătatea estică a României continuă să fie ameninţată de atacurile Rusiei asupra oraşelor şi infrastructurii ucrainene, soldate cu numeroase victime şi pagube materiale. Pentru ţara noastră, situaţia de război din statul vecin menţine riscurile de incidente care pot afecta teritoriul şi cetăţenii României, precum şi pericolele în ceea ce priveşte siguranţa navigaţiei în Marea Neagră din cauza minelor în derivă şi a acţiunilor ostile ale Rusiei”, arată CSAT.

Tot în ședința CSAT s-a decis continuarea demersurilor diplomatice pentru a determina Rusia să oprească războiul din Ucraina, dar și menținerea eforturilor de susținere a Ucrainei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

07 Nov. 2026, 09:12
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
07 Nov. 2026, 09:12 // Slider //  Daniela Baranovschi

Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, respinge informațiile potrivit cărora moldovenii din diaspora ar putea fi aduși cu forța în țară în cazul instituirii stării de asediu sau de război. Oficialul a publicat un mesaj video în care explică prevederile proiectului de lege și susține că documentul nu conține nicio dispoziție care să permită întoarcerea forțată a cetățenilor aflați peste hotare.

Nosatîi afirmă că termenul „diaspora” nici măcar nu apare în proiect și că nu există mecanisme prin care autoritățile să oblige cetățenii să revină în Republica Moldova din alte state.

Ministrul precizează că documentul se află încă în etapa consultărilor publice și prevede posibilitatea revenirii voluntare în țară a celor care vor să participe la apărarea acesteia. În acest scop, cetățenii vor putea afla unde să se adreseze, inclusiv la ambasadele și consulatele Republicii Moldova.

„Documentul se află în consultări publice, iar până la aprobarea legii mai sunt multe etape de parcurs.Vă rog să nu credeți falsurile și să vă informați din surse de încredere”, a transmis Anatolie Nosatîi.

Subiectul a fost abordat și de președinta Maia Sandu, vineri, 6 noiembrie, după criticile opoziției la adresa proiectului de lege privind starea de asediu și starea de război. Șefa statului a declarat că Republica Moldova are nevoie de un cadru legal clar pentru eventuale situații de criză, chiar dacă autoritățile speră să nu fie niciodată nevoite să îl aplice.

Totodată, Maia Sandu a criticat politicienii care, în opinia sa, au folosit subiectul pentru a provoca teamă în rândul populației și a recunoscut că Ministerul Apărării ar fi trebuit să explice mai devreme prevederile proiectului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!