Reprezentanții Președinției Republicii Moldova au un răspuns pentru fosta bașcană a Găgăuziei Irina Vlah, care printr-o adresare a cerut Parlamentului și președintei Maiei Sandu inițierea unui referendum privind inviolabilitatea statutului de neutralitate al Republicii Moldova și neadmiterea participării țării noastre la blocurile militare. „Readucem aminte pentru toate vocile consacrate ale Kremlinului, care au fantezii despre referendumuri pentru neutralitate, că în Constituție, Articolul 11, este consfințită calitatea de stat neutru al Republicii Moldova: (1) Republica Moldova proclamă neutralitatea sa permanentă”, i-a replicat vinerea trecută, 23 februarie curent, șeful de cabinet al președintei, Adrian Băluțel, într-o postare pe rețelele sociale.

Irina Vlah a solicitat ca la referendum să fie inclusă întrebarea privind neutralitatea țării

„Deci în legea supremă a țarii noastre scrie că suntem neutri, că nu facem parte și nu putem adera la blocuri militare, lucru respectat de toate instituțiile statului. Nu este și nici nu poate fi vorba despre vreo aderare la blocuri militare, pentru că asta contravine Constituției. Exact asta i-am spus și în răspunsul la scrisoarea trimisă administrației prezidențiale de dna Vlah. Or, noi respectăm Constituția și prevederile sale. Noi ne dorim să păstrăm pacea, să nu fim implicați în conflicte, să trăim în siguranță și bună înțelegere și să avem o armată modernă care apără anume neutralitatea țării. Noi ne dorim să fim parte a familiei europene, pentru că Uniunea Europeană este cel mai durabil proiect de pace. Acesta este modelul pe care ne construim țara”, a mai declarat Adrian Băluțel.

Amintim că, pe 24 decembrie 2023, președinta Maia Sandu, când și-a anunțat candidatura pentru un nou mandat de președinte, a solicitat desfășurarea unui referendum național privind aderarea la Uniunea Europeană în toamna anului 2024, organizat în aceeași zi cu scrutinul prezidențial. Mai târziu, majoritatea parlamentară deținută de PAS a votat modificări la Codul Electoral care permit organizarea referendumului republican în ziua desfășurării alegerilor parlamentare, prezidențiale și locale. Acum o loc consultări la Președinție pe marginea acestui referendum cu oameni din mai multe domenii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Irina Vlah #Maia Sandu #neutralitate #referendum #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.