Parlamentul maghiar se pregătește să aprobe aderarea Suediei la NATO, pasul final pentru țara nordică dornică să adere la Alianța Nord-Atlantică după invadarea Ucrainei de către forțele ruse.

Așteptarea a fost una de durată pentru Suedia, iar calea presărată cu obstacole. La negocierile dificile cu Turcia, încheiate printr-un vot pozitiv în ianuarie, s-a adăugat și amânările din partea premierului Viktor Orban. Premierul Ungariei, care și-a dat acordul de principiu cu mult timp în urmă, a cerut însă „respect” din partea autorităţilor de la Stockholm, considerate prea critice faţă de politica sa, înainte de a finaliza procesul de aderare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Situaţia s-a deblocat în ultimele săptămânim, vizita de vineri a prim-ministrului suedez Ulf Kristersson marcând un „proces lung de reconstruire a încrederii”, potrivit declaraţiilor premierului Orban.

Pentru a consolida această cooperare, cele două ţări au anunţat achiziţionarea de către Ungaria a patru avioane de luptă din Suedia, Ungaria întărindu-şi flotă actuala de 14 avioane Gripen.

Votul din Parlamentul de la Budapesta, programat luni, în jurul orei 16:20 (15:20 GMT), promite să nu creeze surprize, având în vedere majoritatea de două treimi deţinută de coaliţia de guvernământ. Opoziţia va vota şi ea favorabil, cu excepţia formaţiunii de extremă dreapta Patria Noastră.

Protocolul de aderare al Suediei la NATO, care necesită unanimitatea celor 31 de membri ai Alianţei Nord-Atlantice, este suspendat din mai 2022. Suedia şi-a anunţat candidatura în urma ofensivei Kremlinului în Ucraina, în acelaşi timp cu Finlanda, care a intrat în NATO în aprilie 2023.

În această perioadă, Ungaria a invocat diferite pretexte pentru a încetini aderarea. Unii experţi au văzut în această abordare o strategie de şantaj a Budapestei pentru a obţine concesii din partea UE, precum şi deblocarea a miliarde de euro din fonduri îngheţate în prezent, în timp ce alţii au văzut în această atitudine un semn al apropierii lui Viktor Orban de Vladimir Putin şi de liderul turc Recep Tayyip Erdogan.

Însă, în opinia analistului Mate Szalai, motivul este că prim-ministrul ungar prioritizează interesele naţionale înainte de orice. În acelaşi mod în care a blocat ajutorul crucial pentru Ucraina, înainte de a ceda la începutul lunii februarie, sub presiunea partenerilor săi din UE. Cu această strategie, Viktor Orban vrea să demonstreze că ţara sa, cu o populaţie ce nu depăşeşte zece milioane de locuitori, contează şi „nu trebuie subestimată”, crede cercetătorul de la Universitatea Ca’ Foscari din Veneţia.

Orban nu obţine „un rezultat tangibil în materie de politică externă”, dar această atitudine de „confruntare” pe scena internaţională îi serveşte „pentru a-şi menţine popularitatea acasă”.

#aderare #experti #Orban #UE

Termenul în care investitorii pot depune cereri pentru participarea la licitațiile de privatizare a patru întreprinderi de stat a fost extins până la 19 octombrie 2026. Este vorba despre Hotelul „Zarea”, Întreprinderea experimentală chimică „Izomer”, Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința” și Editura Didactică de Stat „Lumina”, anunță Agenția Proprietății Publice (APP). Termenul inițial urma să expire la 19 august. Decizia de prelungire a fost luată după ce premierul Vasile Tofan a solicitat examinarea posibilității extinderii perioadei pentru ca mai mulți investitori să poată analiza documentele și activele scoase la vânzare.

Până la 14 august, APP a înregistrat interes din partea a 13 potențiali investitori. Cinci dintre aceștia s-au interesat de „Izomer”, patru de Hotelul „Zarea”, iar câte doi de „Știința” și „Lumina”. Până în prezent însă, nu a fost depusă nicio cerere oficială de participare la licitație.

Potrivit APP, persoanele interesate au mers la sediul instituției pentru a consulta dosarele de privatizare, iar unele dintre ele au vizitat și întreprinderile pentru a vedea activele și situația acestora.

Printre bunurile scoase la privatizare se află Hotelul „Zarea”, situat în centrul Chișinăului. Acesta are 137 de camere și un imobil cu 12 niveluri, care poate fi folosit pentru activități hoteliere, administrative, comerciale sau mixte. Prețul inițial este de 106 milioane de lei.

Întreprinderea experimentală chimică „Izomer” are un preț de pornire de 9,5 milioane de lei. Potrivit APP, patrimoniul imobiliar al întreprinderii oferă posibilități pentru reconversie și dezvoltarea unor proiecte noi.

Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința”, cu peste 65 de ani de activitate, este scoasă la licitație la un preț inițial de 6,3 milioane de lei. Compania are activitate în domeniul manualelor, publicațiilor științifice și cărților de patrimoniu.

Editura Didactică de Stat „Lumina”, care activează de aproximativ 60 de ani, are un preț inițial de 530 de mii de lei. Întreprinderea este specializată în manuale, materiale didactice și publicații și, potrivit APP, are posibilități de modernizare și dezvoltare a serviciilor digitale.

APP susține că prelungirea termenului ține cont atât de perioada estivală, cât și de timpul necesar investitorilor pentru a analiza documentația, a evalua activele și a decide dacă participă la licitații.

Anterior, premierul Vasile Tofan a vorbit despre necesitatea unei privatizări mai transparente a activelor statului care nu sunt administrate eficient. El consideră că banii obținuți din privatizare ar putea fi folosiți inclusiv pentru dezvoltarea pilonului II de pensii, fără majorarea contribuțiilor sociale.

Premierul a declarat că procesul trebuie să fie transparent, astfel încât cetățenii să aibă mai multă încredere în modul în care sunt valorificate bunurile statului. În viziunea sa, privatizarea ar trebui să înceapă cu active care nu sunt strategice, precum clădiri neutilizate sau terenuri lăsate în paragină. Ulterior, după recâștigarea încrederii publice, ar putea fi analizată și situația unor active strategice.